Pierdem bani UE din cauza pensiilor speciale. România va primi, cel mai devreme la finalul lunii mai, doar 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Suma reprezintă o plată parțială din totalul de 2 miliarde euro solicitat prin această tranșă. Diferența este suspendată de Comisia Europeană, în condițiile în care șase jaloane n-au fost îndeplinite.
Printre acestea se numără unul esențial: jalonul 215, privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Comisia a constatat că modificările adoptate nu respectă angajamentele asumate în PNRR. În consecință, România intră oficial în procedura de „suspendare a plăților”, prevăzută în Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).
Reforme întârziate, investiții amânate
Din cele 74 de jaloane și ținte aferente cererii de plată nr. 3, 68 au fost acceptate. Restul de șase – printre care și reformele privind infrastructura feroviară, metroul din București și Cluj-Napoca, dar și guvernanța corporativă în companiile energetice de stat – au fost marcate drept neîndeplinite.
Comisia nu este la prima avertizare. În octombrie 2024, a transmis o listă clară de jaloane problematice. Până acum, România nu a remediat situația. În această etapă, evaluarea Comisiei este clară: plata integrală nu poate fi efectuată.
Boloș promite absorbția completă până în 2026
Ministrul Boloș spune că obiectivul Guvernului este de a absorbi integral grantul de 13,1 miliarde euro, fără penalități. Pentru asta, Executivul a aprobat joi continuarea procesului de renegociere a PNRR, în vederea extinderii termenului de implementare până la 31 august 2026.
Afirmațiile sunt optimiste, dar realitatea tehnică arată altfel. O parte dintre jaloane, inclusiv cele cu impact major – cum sunt reformele din sistemul de pensii sau din domeniul transporturilor – nu pot fi finalizate în 2025, nici măcar în forma minimă cerută de Bruxelles. Fără o accelerare clară a execuției și asumarea unor reforme politice incomode, termenul extins riscă să devină doar un pretext pentru amânări suplimentare.
1,8 miliarde euro ceruți prin Politica de Coeziune
În paralel, România a depus cereri de plată în valoare de 1,8 miliarde euro din Politica de Coeziune, pentru investiții compatibile cu PNRR – infrastructură de apă, canalizare, transport. Este o mișcare pragmatică, care nu acoperă însă decalajele structurale din PNRR, unde finanțările sunt strict condiționate de atingerea jaloanelor și a țintelor.
Termen legal și sancțiuni posibile
Conform procedurii, România are o lună pentru a prezenta observații privind evaluarea Comisiei. În paralel, Comitetul Economic și Financiar are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. După această etapă, Comisia va decide dacă păstrează suspendarea și cât din plată va fi blocat. Suma exactă va fi calculată conform metodologiei standard aplicate tuturor statelor membre.
Dacă România nu remediază deficiențele în șase luni, riscă să piardă definitiv tranșele aferente jaloanelor neîndeplinite, iar pe termen lung, această situație poate afecta și credibilitatea României în fața Bruxellesului.
Fără reforme reale, fondurile rămân teoretice
Fără rezolvarea problemei pensiilor speciale și fără execuție eficientă pe infrastructură și guvernanță, România riscă să transforme PNRR într-un exercițiu birocratic fără impact real. Comisia a transmis semnalul clar: fără jaloane, fără bani.
Guvernul trebuie să decidă rapid dacă își asumă cu adevărat reformele sau preferă tergiversarea și riscul pierderii fondurilor.
