Cercetătorii români intră în cartea recordurilor pentru descoperirea celui mai mare lac din istoria Pământului

O echipă de cercetători români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geo-ecologie Marină și de la Universitatea din București, sub conducerea cercetătorului Dan Palcu, a realizat o descoperire remarcabilă în lumea științei. Aceștia au întocmit harta celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratethys, aducându-și astfel un loc binemeritat în Cartea Recordurilor.

Lacul Paratethys, format acum aproximativ 12 milioane de ani, avea o întindere impresionantă, cuprinzând regiuni de la est de munții Alpi până în zonele care astăzi fac parte din Kazahstan. Cu o suprafață estimată la aproape 2,8 milioane de kilometri pătrați, acesta depășea cu puțin dimensiunile Mării Mediterane de astăzi.

Echipa de cercetători a publicat descoperirea lor într-un studiu din 2021, oferind detalii fascinante despre istoria și evoluția acestui masiv lac preistoric. Dan Palcu, liderul echipei, a subliniat importanța descoperirii, afirmând: „Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele muntoase.”

În perioada celei mai severe crize de uscare, nivelul apei a scăzut cu până la 250 de metri, având un impact semnificativ asupra diversității speciilor lacului, inclusiv asupra Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă fosilizată descoperită până în prezent. Astfel, Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Aral, care au rămas ca relicve ale acestui uriaș lac preistoric, au fost identificate ca fiind parte a moștenirii sale.

Colaborarea internațională a fost esențială în desfășurarea acestei cercetări de amploare, iar echipa de cercetători români a lucrat împreună cu instituții precum Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din São Paulo (Brazilia), Academia Rusă de Științe (Rusia) și Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg (Germania).

Facebook

Comentarii

81 de răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *