La 24 februarie 2022, trupele rusești invadau Ucraina, în ceea ce trebuia să fie o operaţiune-fulger. Un an mai târziu, războiul continuă, cu Kievul care rezistă eroic, dar bilanţul – cu zeci de mii de morţi, orașe în ruină, o economie distrusă – este terifiant, informează AFP, potrivit News.ro.
Pierderi militare uriașe
180.000 de morţi sau răniţi printre soldaţii ruşi și 100.000 de partea ucraineană: bilanţul militarilor ucişi este înfricoşător, potrivit Norvegiei.
Alte surse occidentale vorbesc de 150.000 victime de fiecare parte. Comparativ, de partea rusă, cu cei 15.000 de soldaţi ai Armatei Roşii care au fost ucişi în zece ani de război în Afganistan (1979-1989).
Multiple atacuri ruseşti continuă să genereze pierderi semnificative pe partea ucraineană. Dovadă multitudinea de steaguri galbene şi albastre care se văd în cimitirele ţării.
Teribil tribut civil
În total, 30.000 până la 40.000 dintre ucraineni civili şi-au pierdut viaţa în conflict, potrivit surselor occidentale. La sfârşitul lunii ianuarie, ONU a estimat numărul morţilor şi răniţilor la 18.000, recunoscând în acelaşi timp că „cifrele reale sunt considerabil mai mari”.
Majoritatea victimelor au murit în bombardamentele ruseşti, potrivit ONU.
Mai puţin mortale pentru moment, dar extrem de periculoase pe termen lung, sunt minele. 30% din teritoriul ucrainean este poluat, potrivit Kievului, care este acuzat şi de Human Rights Watch că a diseminat mine antipersonal în regiunea Izium (est). Potrivit specialiştilor, vor dura zeci de ani pentru a decontamina solul.
1.500 km de linie de front
Estul Ucrainei, în foc şi sânge, evocă imaginile războiului. Soldaţi epuizaţi adăpostindu-se în tranşeele noroioase, artilerie continuă, cratere uriaşe cauzate de obuze, peisaje apocaliptice ale oraşelor şi satelor distruse.
Linia „activă” a frontului se întinde pe 1.500 de km de la nord la sud în estul Ucrainei, potrivit armatei ucrainene. Printre punctele fierbinţi, Bakhmut, descris drept „iad pe pământ” de luptătorii ucraineni, a fost în centrul unei bătălii sângeroase încă din vară. Forţele ruseşti şi mercenarii din gruparea Wagner înaintează acolo, metru cu metru, de câteva săptămâni.
Câteva mii de civili încă mai locuiesc în oraşele bombardate, ascunşi în beciuri, fără apă sau electricitate, dependenţi de ajutorul umanitar oferit de voluntari curajoşi.
În spatele frontului, oraşe precum Kramatorsk nu au fost ferite de atacuri mortale. În ceea ce priveşte zonele eliberate în timpul contraofensivei ucrainene din toamnă, acestea sunt devastate de distrugeri. Trupele de la Moscova ocupă aproximativ 18% din Ucraina, dar, potrivit armatei ucrainene, Kievul a recucerit 40% din teritoriile ocupate după invazia din 24 februarie.
O economie distrusă
Clădiri devastate, fabrici închise, infrastructura distrusă. Imagini care se văd în sudul şi estul Ucrainei, unde luptele s-au concentrat de când forţele moscovite nu au reuşit să cucerească Kievul în aprilie.
Costul este dramatic pentru ţară, al cărei PIB s-a diminuat cu 35% în 2022, potrivit Băncii Mondiale. Şcoala de economie de la Kiev a estimat în ianuarie valoarea pagubelor la 138 de miliarde de dolari şi mai mult de 34 de miliarde de pierderi pentru agricultură.
UNESCO numără peste 3.000 de şcoli şi 239 de situri culturale afectate.
Până în decembrie, aproape jumătate din infrastructura energetică a fost avariată în ţară, cufundându-i pe ucraineni în întuneric şi frig.
Milioane de refugiați
Potrivit ONU, luptele au forţat deja aproape 8 milioane de persoane să părăsească Ucraina, iar peste 5 milioane sunt strămutate în interior.
Polonia este una dintre primele ţări gazdă pentru aceşti refugiați, cu peste 1 milion de oameni.
Responsabilii ocupanţi ruşi susţin, în schimb, că cel puţin 5 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara pentru a merge în Rusia. Kiev, la rândul său, evocă „evacuări forţate”.
Ajutor militar occidental
În aprilie, vehicule militare ucrainene datând din epoca sovietică, dintre care unele erau adevărate antichităţi, traversau Ucraina spre Donbas.
Soldaţii de la Kiev au cerut armament occidental în faţa atacului rusesc.
În noiembrie, Kievul a estimat la aproximativ 37,9 miliarde de euro promisiunile de ajutor militar făcute de către partenerii săi. Lansatoarele de rachete Himars americane, cu o rază de acţiune de 80 km, mult mai mare decât cea a echipamentelor ruseşti, ar fi contribuit la progresele semnificative din toamnă ale Ucrainei, care a preluat zone mari din teritoriul său în regiunile Harkov (nord-est) şi Herson (sud).
În ianuarie, Occidentul a hotărât să trimită blindate grele Kievului.
