Aliaţii preşedintelui rus Vladimir Putin au salutat imediat realegerea sa cu peste 87% din voturi, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
„Realegerea dumneavoastră dovedeşte sprijinul deplin al ruşilor”, a declarat preşedintele chinez Xi Jinping într-un mesaj de felicitare adresat omologului său.
Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, „l-a felicitat sincer pe Vladimir Putin pentru victoria sa solidă şi realegerea în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse”.
Duminică seara, liderii din Venezuela, Nicaragua, Cuba şi Bolivia l-au felicitat la rândul lor pe Putin. De asemenea, liderii mai multor republici foste sovietice l-au felicitat pe Putin pentru realegere.
„Este un rezultat impresionant”, a reacţionat preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, care a adăugat că l-a sunat luni dimineaţă pe Putin pentru a-l felicita personal, în numele întregului popor belarus. Lui i s-au alăturat președinții din Kazahstan, Tadjikistan, Kârgâstan, Uzbekistan.
Şi preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, l-a sunat pe omologul său rus pentru a-i ura succes în următorul mandat prezidenţial, al cincilea.
Reacția Occidentului
De partea cealaltă, realegerea lui Putin a fost criticată puternic de Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică seara că alegerile prezidenţiale ruse nu au „nicio legitimitate”.
Londra a deplâns absenţa unor alegeri „libere şi corecte” în Rusia, prin ministrul britanic de externe, David Cameron.
Norvegia a transmis că”aşa-numitele alegeri din Rusia nu s-au desfăşurat nici liber, nici corect”.
Polonia a punctat, duminică, că alegerile din Rusia au avut loc „într-un context de represiune severă” şi în regiunile ocupate ale Ucrainei, încălcând dreptul internaţional.
Același lucru a susținut și Cehia, ministrul de externe al acestei țări, Jan Lipavsky, şi-a exprimat speranţa că „într-o zi ruşii vor vota în alegeri libere şi democratice”.
Tot duminică, ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat că „alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte şi „au implicat, de asemenea, teritorii ucrainene ocupate ilegal”.
Franța a transmis, de asemenea, că nu au fost îndeplinite „condiţiile pentru alegeri libere, pluraliste şi democratice” în Rusia.
Germania a denunţat la rândul său scrutinul, spunând că a fost vorba de „alegeri fără opţiuni”.
Lituania, prin ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a condamnat scrutinul, spunând că, „într-o atmosferă fără libertate, cu siguranţă nu pot avea loc alegeri”.
De la Washington, Consiliul de Securitate de la Casa Albă a transmis, prin purtătorul său de cuvânt, că „este evident că alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, dat fiind faptul că Putin a trimis la închisoare oponenţi politici şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva sa”.
Înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană la Bruxelles, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat luni că realegerea lui Putin s-a bazat pe „represiune şi intimidare” şi „nu a fost un scrutin liber şi corect”.
De asemenea, UE a subliniat într-un comunicat că nu va recunoaşte rezultatul alegerilor „ilegale” care au avut loc în teritoriile ucrainene controlate de Rusia.
