Tensiunile dintre Ungaria și Ucraina au atins noi cote alarmante în urma declarațiilor recente ale premierului ungar, Viktor Orban, care a anunțat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în nicio problemă de afaceri internaționale până când drepturile lingvistice ale etnicilor maghiari din Ucraina nu vor fi restabilite.
Problema centrală în acest conflict o reprezintă legea adoptată de Kiev în 2017, care restricționează utilizarea limbilor minoritare în școli, în special limba rusă. Această lege a generat îngrijorări profunde în rândul minorităților etnice din Ucraina, inclusiv a etnicilor maghiari. Premierul ungar a acuzat Ucraina că vrea să închidă școlile etnicilor maghiari, dacă acestea nu se transformă în școli ucrainene. Orban a afirmat că va lupta ferm pentru drepturile maghiarilor din vestul Ucrainei și pentru protejarea limbii maghiare în școli.
Această dispută vine într-un moment crucial pentru Ucraina, care își dorește să devină parte a Uniunii Europene și NATO. Recent, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o viziune pentru o Uniune extinsă care să includă Ucraina. Cu toate acestea, decizia finală privind începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi luată de țările membre ale UE în decembrie. Această hotărâre necesită sprijinul unanim al celor 28 de membri actuali ai Uniunii Europene.
În plus, Orban a subliniat că Ungaria nu se grăbește să ratifice aderarea Suediei la NATO, semnalând o întârziere în procesul care a rămas blocat în parlamentul ungar din sesiunea trecută. Candidatura de aderare a Suediei la NATO este suspendată în așteptarea aprobării din partea Ungariei și Turciei, ceea ce reflectă încă o dată poziția Ungariei de a folosi influența sa pentru a-și exprima nemulțumirea față de acțiunile Ucrainei.
