Irlanda lansează, astăzi, o dezbatere publică asupra politicii sale de securitate, punând problema neutralităţii sale, informează AFP, potrivit Agerpres.
Această consultare începe astăzi şi va dura până marţi, în contextul în care invazia rusă a determinat deja Finlanda şi Ucraina să pună în discuţie decenii de non-aliniere militară.
În Irlanda, dezbaterea asupra unei posibile aderări la NATO, în contradicţie cu politica dusă după Al Doilea Război Mondial, stârneşte reacţii aprinse.
Preşedintele Michael Higgins, care are un rol mai degrabă protocolar, a estimat, în paginile publicaţiei Business Post, că Irlanda se află într-un moment foarte periculos, în termeni de politică externă, exprimând temeri în legătură cu o „derivă”.
„Suntem foarte clari în ceea ce priveşte politica noastră: nu contăm pe aderarea noastră nici la NATO, nici la nicio altă alianţă militară. Noi vom investi în forţele noastre armate”, a declarat, însă, prim-ministrul Leo Varadkar, care a relativizat implicaţiile dezbaterii asupra neutralităţii.
Circa 1.200 de persoane s-au înscris pentru a participa la dezbateri, care vor începe în sud, apoi se vor deplasa pe teritoriul acestei ţări cu 5 milioane de locuitori și se vor încheia, la Dublin, luni şi marţi.
Cu un buget de 1,1 miliarde de euro alocat apărării sale, Irlanda rămâne departe de alte ţări membre ale UE în termeni de cheltuieli militare, lăsând-o dependentă de vecinii săi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii sale, potrivit unor voci critice.
61% dintre irlandezi sunt pentru menținerea neutralității
Potrivit unui sondaj al Ipsos pentru Irish Times, publicat în iunie, 61% dintre irlandezi sunt pentru neutralitatea pe care ţara lor o are în prezent, însă 55% dintre ei susţin o „majorare importantă” a capacităţilor militare ale Irlandei.
Guvernul a anunţat anul trecut că vrea să majoreze cheltuielile militare cu 1,5 miliarde de euro pe an până în 2028, o creştere fără precedent.
În februarie, Dublinul a acceptat să participe la asistenţa militară adusă Ucrainei de UE, cu 30 de militari irlandezi însărcinaţi să formeze trupe ucrainene.
Politica de neutralitate a Irlandei pleacă de la lupta sa pentru a-şi căpăta independenţa şi a scăpa de dominaţia britanică, trecând printr-un război civil sângeros ce a dus la crearea Republicii Irlanda în 1937.
Chiar dacă această nealiniere nu este fixată ferm în Constituţie, guvernele succesive au urmat cu toate decizia luată în acest sens de fostul prim-ministru Eamon de Valera după cel de-Al Doilea Război Mondial, decizie criticată de Londra şi Washington.
