Cele două camere ale Parlamentului Germaniei au adoptat, joi, amendamente juridice pentru sporirea utilizării centralelor electrice pe cărbune în producerea de electricitate, potrivit G4Media. Conform legislației aprobate de parlamentarii germani, centralele pe cărbune din Germania trebuie să îndeplinească parametrii tehnici astfel încât să poată funcţiona permanent pe piaţa de electricitate.
”Centralele pe cărbune, care fac parte din rezerva de energie electrică, vor fi recondiţionate pentru a putea fi activate pe termen scurt, mai precis imediat ce legea necesară pentru această operațiune va trece de procedura parlamentară”, a anunțat, încă din iunie, ministrului economiei şi energiei, Robert Habeck.
Germania are 151 de centrale pe cărbune, iar mare parte dintre acestea ar urma să devină acum funcționale. În 2021, când războiul și criza de energie nu intrau în calcul, Germania își făcea planuri în sensul ecologizării sistemului său energetic. La începutul lui 2022, statul german a închis trei centrale nucleare, de mare capacitate, declarându-se împotriva utilizării combustibilului nuclear. Tot atunci, Germania a anunțat că va renunța complet și la cărbune, până în anul 2030.
O statistică de la sfârșitul lui 2021 arată că centralele pe cărbune reprezentau 16% din mixul energetic german, în timp ce energia regenerabilă crescuse la peste 30%. Cea mai mare pondere o reprezenta, în continuare, tot gazul, iar cea mai mare parte din acest gaz era importată din Rusia – 55%. Tot în 2021, Germania finalizase și conducta Nord Stream 2, pregătindu-se pentru a primi și mai multe importuri de gaz rusesc. Războiul din Ucraina a oprit, însă, proiectul energetic, statul german anunțând că nu mai certifică gazoductul.
La sfârșitul lunii trecute, Germania avea stocuri asigurate în proporție de 58% și se baza pe livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 pentru a ajunge la 80%, până la 1 noiembrie, în acord cu recomandarea Comisiei Europene. Pe 11 iulie, însă, Gazprom a sistat complet gazele către Europa, susținând că instalațiile trebuie să intre în perioada anuală de revizie, care a durat, în mod obișnuit, în anii precedenți, zece zile. Există, însă, temerea că Federația Rusă nu ar mai reporni conducta, care funcționa și așa la o capacitate de numai 40%. Gazprom a invocat, și pentru această reducere a gazului, probleme legate de instalații. Motorul unei turbine a fost trimis de Siemens Energy la filiala sa din Canada pentru reparații, iar Rusia a susținut că statul canadian se prevalează de sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei pentru a nu livra echipamentele. În ciuda opoziției Ucrainei, Canada a anunțat că a returnat deja instalațiile necesare. Gazprom susține, în continuare, că nu le-a primit.
Guvernul german intenționează acum, ca plan de avarie, să extindă funcționarea centralelor electrice pe cărbune – combustibil pe care, de asemenea, îl importă în cea mai mare parte – precum și a celor care fac parte din rezerva strategică de energie electrică a țării. Germania a anunțat, totodată, că își va crește și importurile de gaze naturale lichefiate, pe care le va importa din SUA. Pentru că nu dispune de depozite, statul german va închiria patru terminale plutitoare și va retehnologiza partea sa din gazoductul Nord Stream 2, ceea ce i-ar reduce dependența de gazul rusesc, conform estimărilor, la 10%, până la sfârșitul anului 2024.
Laura Groșereanu
