În acest an, 21 de milioane de tineri din întreaga Europă se pregătesc să își exercite dreptul la vot pentru prima dată în cadrul alegerilor europarlamentare, conform datelor furnizate de Eurostat. Germania se află în fruntea listei, cu cei mai mulți tineri care vor vota pentru prima dată, mai exact, 5,1 milioane, urmată de Franța, cu 4 milioane, și Italia, cu 2,8 milioane.
În patru țări europene – Belgia, Germania, Austria și Malta – tinerii pot vota de la vârsta de 16 ani, în timp ce în Grecia vârsta minimă pentru vot este 17 ani.
În România, aproape 1,1 milioane de tineri își vor exercita dreptul la vot pe 9 iunie, ocazie cu atât mai specială cu cât alegerile europene coincid cu cele locale.
74% dintre românii cu drept de vot spun că este probabil să voteze la 9 iunie.
Interes crescut pentru alegeri
Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru, peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul lor contează mai mult având în vedere situația geopolitică actuală. Șase din zece cetățeni (60%) sunt interesați de viitoarele alegeri europene din 6 – 9 iunie, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în același moment înainte de votul din mai 2019.
73% dintre cetățeni afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Apărarea și securitatea UE sunt din ce în ce mai importante pentru cetățenii europeni, iar sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, sănătatea publică, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale îi preocupă pe votanții europeni.
Cum funcționează UE?
La temelia UE se află cele 27 de state membre și cetățenii acestora. Caracteristica unică a Uniunii este că, deși toate statele membre rămân state suverane și independente, acestea au decis să delege în comun o parte din suveranitatea lor.
În practică, acest lucru înseamnă că statele membre deleagă unele dintre competențele lor decizionale instituțiilor comune pe care le-au creat, astfel încât deciziile cu privire la chestiuni de interes comun să poată fi adoptate în mod democratic la nivelul UE.
Mai multe instituții sunt implicate în procesul decizional la nivelul UE, în special:
- Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetățenii UE și este ales în mod direct de către aceștia;
- Consiliul European, care este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE;
- Consiliul Uniunii Europene (numit și Consiliul), care reprezintă guvernele statelor membre ale UE; și
- Comisia Europeană, care reprezintă interesele UE în ansamblu.
720 de eurodeputați
În general, Comisia este cea care propune legi noi, iar Parlamentul și Consiliul le adoptă. Parlamentul este ales de cetățenii UE prin alegeri directe organizate o dată la cinci ani.
Fiecare stat alege un număr de membri (deputați în Parlament); locurile sunt alocate pe baza populației fiecărui stat membru. Parlamentul se reunește atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg
O noutate majoră din acest an a fost decizia eurodeputaților din septembrie 2023 de a majora legislativul cu 15 locuri, ajungându-se la un total de 720 europarlamentari pentru legislatura 2024-2029. România își va menține același număr de eurodeputați, respectiv 33.
