Cocktailul Molotov al propagandei

Propaganda politică e pe cale să atace și ultimele celule democratice din corpul societății occidentale. Un document de politică de recrutare aparținând celor de la BBC, scurs în presa britanică, dezvăluie regimul totalitar mascat în care ne-am obișnuit să trăim cu toții și pe care avem tendința să-l ignorăm sau să-l minimalizăm.

Acest document instruiește personalul corporației să nu angajeze oameni „disprețuitori și derizorii” față de diversitate și incluziune. Mai direct spus, oameni care nu susțin cu orice preț minoritățile sexuale, rasiale, religioase.

Documentul de politică de recrutare, dezvăluit de cei de la ”The Daily Telegraph”, obligă recrutorii să le ceară candidaților „să explice ce înseamnă diversitatea și incluziunea pentru ei și ce oportunități văd aceștia pentru a încuraja diversitatea și incluziunea.”

În continuare indicația de partid răsună ca o sentință bolșevică: „Nu angajați candidați care sunt nepotriviți pentru organizație” dacă sunt „disprețuitori sau derizorii față de diversitate și incluziune”.

Prelucrarea pe linie de partid acționează la toate nivelurile, astfel că managerii au ordin să interzică orice solicitant care arată o „lipsă de interes pentru a învăța mai multe, în cazul în care sunt lacune în ceea ce privește înțelegerea diversității și incluziunii”.

O sursă anonimă din cadrul legendarei corporații britanice de presă a emis concluzia de bun simț: „BBC nu este un loc primitor pentru cei cu opinii conservatoare. Managementul vorbește despre diversitate, fără a îmbrățișa diversitatea de gândire.”

Degeaba sunt voci critice care acuză neglijarea criteriilor de competență în favoarea celor politice, Europa pare a fi bântuită și posedată de stafia neomarxismului. Nu mai exisă nicio diferență între instituțiile de stat și entitățile private, toate sunt controlate de către elitele progresiste care sunt dispuse să sacrifice și ultima rămășită de rațiune și bun simț uman, pentru a-și impune agenda distrugătoare.

Prin urmare, dacă nu te numeri printre adepții teoriilor de gen, a comunității lgbtq+, raisismului inventat, feminismului resentimentar, ai mari probleme să urmezi o carieră publică sau privată.

Cinismul este dus la culme prin faptul că ți se cere ca individ să-i susții în detrimentul tău pe cei din rândul cărora nu faci parte. În felul acesta este înșelată majoritatea albă, creștină, heterosexuală, care este tolerată doar dacă acceptă că există categorii superioare ei. Ne întoarcem din nou ca în multe alte perioade ale istoriei la formula divizată care structura societatea în ”privilegiați și năpăstuiți”. 

În condițiile în care e practicată o asemenea discriminare la angajare e lesne de dedus că ea se va continua și în interiorul organizației, marcând parcursul profesional pe criterii politice. Funcțiile importante și bine plătite nu sunt direcționate conform competenței. Una dintre dovezi în acest sens a apărut  anul trecut, când BBC a fost controlat în momentul în care a apărut știrea că a angajat 15 membri ai personalului în roluri legate de „diversitate, echitate sau incluziune”, cu un cost total de 600.000 de lire sterline.

Nici pe departe nu se observă același zel social și financiar, atunci când vine vorba de a proteja sănătatea și viața marii mase de angajați. Profesorul Brendan Burchell de la Universitatea Cambridge, expert în muncă, prezintă un diagnostic sumbru:

„În ziua de azi, mulți oameni din Marea Britanie vor muri prematur de boli legate de stres la vârsta de 60 și 70 de ani – oameni care ar fi putut trăi o viață bună până la 80 de ani. O mare parte din această presiune este cauzată de suprasolicitare și locuri de muncă de calitate scăzută, în care oamenii sunt tratați cu lipsă de respect de către șefi, colegi și clienți.”

Acest exemplu concret exprimă un fenomen general, nicidecum o excepție. În același timp arată discrepanța dintre teoriile egalitariste ale corectitudinii politice și practica nedreptății sociale pe scară largă. 

De altfel, ideologia neomarxistă e măcinată de contradicții logice, punctul ei forte nefiind rațiunea, ci provocarea emoției sociale până la isterie protestatară.

Un clișeu care revine constant în predica neomarxistă este cel al progresului urmărit cu o obstinație dusă la paroxism. Doar că atunci când sar de la un gând la altul, neomarxiștii uită de consecuția logică a ideilor. 

În momentul în care adepții progresismului, relativizează și egalizează totul, pulverizând ierarhiile și criteriile de valoare, susțin indirect ideea că nu poate exista progres. Când toate opțiunile sunt egale valoric și depind doar de bunul plac individual, când lipsa de educație este egală cu marea educație, când contracultura e pe același plan cu înalta cultura, nu poate exista evoluție.

Aceiași ideologi uită de egalitate atunci când ridică elogii privind modul de viață actual – parentingul cu blândețe, ideologia de gen – ca fiind o formă socială evoluată, superioară trecutului retrograd, patriarhal. Cu alte cuvinte, nu acceptăm superioritatea voastră, în numele egalității și a drepturilor individuale, dar voi trebuie să acceptați superioritatea concepțiilor noastre în numele ”Progresului”. Totul nu e altceva decât o variantă mai cizelată a stupidului: ”ridică-te, ca să mă așez eu”.

Cocktailul Molotov al propagandei neomarxiste se va sparge în capetele tot mai goale ale celor gata imbecilizați de o altă propagandă, cea a distracțiilor consumeriste si a dezumanizării prin tehnologie.

Editorial publicat inițial în cotidianul România Liberă:

Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *