Un acord privind delimitarea frontierelor maritime din estul Mării Mediterane provoacă noi tensiuni între Turcia și Uniunea Europeană. Bruxellesul contestă înțelegerea semnată de Ankara cu guvernul din estul Libiei și avertizează că documentul încalcă drepturile suverane ale altor state. Grecia, Cipru și Egipt se opun, la rândul lor, acordului, invocând nerespectarea dreptului internațional al mării.
Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au condamnat acordul într-o declarație comună publicată în seara de 20 octombrie. Cei doi oficiali europeni consideră că înțelegerea nu respectă normele internaționale și nu poate produce efecte juridice.
„Acest acord încalcă drepturile suverane ale unor state terțe, nu respectă dreptul mării și este nul și neavenit”, au transmis António Costa și Ursula von der Leyen.
Acordul maritim dintre Turcia și Libia, contestat de Grecia și Cipru
Înțelegerea dintre Turcia și autoritățile din estul Libiei urmărește soluționarea disputelor privind delimitarea frontierelor maritime și drepturile de explorare a resurselor energetice din estul Mării Mediterane.
Grecia, Cipru și Egipt contestă acordul, susținând că acesta ignoră drepturile maritime ale altor state. În special, delimitarea propusă este criticată pentru că nu ține cont de drepturile maritime asociate insulelor grecești.
Disputa are implicații strategice și economice. Stabilirea frontierelor maritime influențează exercitarea drepturilor suverane asupra unor zone din mare și accesul la resursele energetice offshore.
Poziția Uniunii Europene este clară: acordurile bilaterale nu trebuie să încalce drepturile altor state și trebuie să respecte dreptul internațional al mării.
De ce a semnat Turcia acordul cu guvernul din estul Libiei
Situația politică din Libia complică disputa maritimă. În țară există două centre rivale de putere, cu poziții diferite în raport cu actorii internaționali.
Guvernul de Uniune Națională, condus de Abdul Hamid Dbeibah și cu sediul la Tripoli, este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite și de Uniunea Europeană. În estul Libiei, la Benghazi, funcționează Guvernul de Stabilitate Națională, asociat generalului Khalifa Haftar.
Acordul maritim a fost încheiat de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan cu autoritățile din estul Libiei, nu cu guvernul de la Tripoli, recunoscut de Bruxelles.
Această alegere complică dialogul dintre Uniunea Europeană și Turcia. În timp ce UE susține guvernul recunoscut internațional, Ankara negociază cu autoritățile rivale din estul țării.
Turcia, membră NATO, intră în contradicție cu poziția Uniunii Europene
Acordul turco-libian pune Bruxellesul într-o poziție dificilă. Turcia este membră NATO și un partener important în dosare de securitate și politică externă, însă înțelegerea cu autoritățile din estul Libiei intră în contradicție cu poziția europeană privind drepturile maritime ale statelor membre.
Grecia și Cipru sunt direct implicate în dispută, iar opoziția lor transformă acordul într-o problemă pentru politica externă a Uniunii Europene.
Declarația comună a lui António Costa și Ursula von der Leyen transmite un avertisment politic către Ankara și autoritățile libiene. Prin contestarea validității acordului, conducerea instituțiilor europene își reafirmă poziția privind respectarea dreptului internațional și protejarea drepturilor suverane ale statelor.
Disputa riscă să complice și mai mult relațiile dintre UE și Turcia, într-un moment în care cooperarea dintre cele două părți este deja dificilă.
Parlamentul European cere o reacție împotriva acordului turco-libian
Controversa a ajuns și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Eurodeputata greacă Elissavet Vozemberg-Vrionidi, membră a grupului Partidului Popular European (PPE), a cerut Comisiei Europene și Consiliului UE să se pronunțe împotriva protocolului privind delimitarea maritimă din estul Mării Mediterane.
