Comisia Europeană este îndemnată să adopte măsuri concrete pentru a proteja Curtea Penală Internațională (CPI) și companiile europene care colaborează cu aceasta, după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat noi sancțiuni împotriva instanței. Într-o dezbatere desfășurată marți, 20 octombrie, la Strasbourg, mai mulți eurodeputați au cerut activarea statutului de blocaj, un instrument juridic prin care Uniunea Europeană poate limita efectele anumitor sancțiuni impuse de state terțe.
Cu excepția grupului de extremă dreapta Patrioți pentru Europa, reprezentanții grupurilor politice au susținut apărarea Curții, deși au existat diferențe în privința măsurilor necesare. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pledat pentru continuarea demersurilor diplomatice și pentru analizarea implicațiilor juridice ale unei eventuale intervenții europene.
Kaja Kallas avertizează că sancțiunile SUA amenință CPI
Kaja Kallas a declarat în Parlamentul European că noile sancțiuni americane pun în pericol întreaga Curte Penală Internațională. Măsurile au fost anunțate pe 9 octombrie, în aceeași zi în care Navi Pillay, fostă judecătoare a instanței, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Potrivit șefei diplomației europene, perioada de șase luni înainte de aplicarea deplină a măsurilor oferă timp pentru negocieri și pentru identificarea unor soluții care să determine Washingtonul să renunțe la sancțiuni. În acest interval, instituțiile europene vor analiza și consecințele juridice ale deciziei americane.
„Îndemnăm Statele Unite să revoce măsurile care urmăresc să submineze CPI”, a transmis Kallas, subliniind că statele membre ale Curții trebuie să contribuie la continuarea activității acesteia, atât la sediul din Haga, cât și pe teren.
Oficialul european a recunoscut că UE poate face mai mult pentru apărarea instituției. La rândul lor, liderii celor 27 de state membre au solicitat Comisiei Europene să identifice măsuri adecvate pentru protejarea Curții și reducerea efectelor sancțiunilor americane.
Cu toate acestea, liderii europeni nu au indicat explicit activarea statutului de blocaj drept soluția pe care o vor adopta. Comisia Europeană analizează în continuare opțiunile disponibile, în paralel cu eforturile diplomatice.
Eurodeputații cer activarea statutului de blocaj
În timpul dezbaterii, mai mulți eurodeputați au solicitat Comisiei Europene să activeze statutul de blocaj pentru a proteja Curtea Penală Internațională și operatorii europeni care îi furnizează servicii.
Eurodeputatul ceh Ondřej Kolar, reprezentant al Partidului Popular European (PPE), a cerut folosirea tuturor instrumentelor disponibile pentru a garanta funcționarea instanței. El a susținut că o eventuală revizuire a statutului de blocaj nu ar trebui exclusă.
Socialistul grec Yannis Maniatis a cerut, la rândul său, ca executivul european să nu mai amâne activarea mecanismului. Acesta a interpretat coincidența dintre anunțarea sancțiunilor americane și acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Navi Pillay drept un semnal al unei campanii organizate împotriva instituției și a principiilor pe care aceasta le reprezintă.
Eurodeputata liberală olandeză Raquel García Hermida-Van der Walle a solicitat pregătirea măsurilor de urgență înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor.
Potrivit acesteia, Uniunea Europeană trebuie să transmită că presiunile asupra instanțelor internaționale vor avea consecințe și că firmele europene vor beneficia de protecția necesară. Eurodeputata a avertizat că instituțiile europene nu își vor putea permite întârzieri atunci când va veni momentul adoptării unei decizii.
Și eurodeputatul francez Mounir Satouri, din grupul Verzilor, a susținut activarea statutului de blocaj. Acesta a criticat răspunsul diplomatic european la acțiunile administrației Trump și ale Israelului și s-a alăturat solicitărilor pentru măsuri mai ferme.
Ce este statutul de blocaj și cum ar proteja companiile europene
Statutul de blocaj este un instrument juridic al Uniunii Europene destinat să protejeze persoanele și companiile europene împotriva efectelor anumitor sancțiuni extrateritoriale impuse de state terțe.
În condițiile prevăzute de regulament, mecanismul poate interzice operatorilor europeni să respecte sancțiunile străine vizate, poate limita recunoașterea în UE a hotărârilor judecătorești întemeiate pe acestea și poate permite recuperarea unor prejudicii.
În cazul Curții Penale Internaționale, activarea mecanismului ar putea ajuta companiile europene să continue furnizarea de servicii către instituție, fără să fie obligate să se conformeze sancțiunilor americane vizate de regulament.
Totuși, statutul de blocaj nu anulează sancțiunile SUA pe teritoriul american și nu elimină automat riscurile comerciale pentru firmele care depind de piața sau sistemul financiar din Statele Unite. Eficiența sa ar depinde de aplicarea concretă a măsurilor și de modul în care companiile ar putea gestiona eventualele consecințe.
De aceea, Comisia Europeană trebuie să analizeze implicațiile juridice și economice înainte de a lua o decizie, în timp ce eurodeputații susțin că protejarea Curții nu poate fi amânată la nesfârșit.
Extrema dreaptă se opune apărării Curții Penale Internaționale
Grupul Patrioți pentru Europa a avut o poziție diferită de cea a majorității reprezentanților politici care au participat la dezbatere.
Eurodeputata Mieke Andriese a acuzat Curtea Penală Internațională că ar fi „incompetentă, părtinitoare, antisemită și antioccidentală”. Ea a susținut că Statele Unite au dreptate să impună sancțiuni și a cerut UE să adopte măsuri similare.
În schimb, reprezentanta grupului ultraconservator, eurodeputata poloneză Małgorzata Gosiewska, nu a solicitat nici sancționarea Curții, nici adoptarea unor măsuri pentru protejarea acesteia. Ea a cerut ca instituția să își desfășoare activitatea mai eficient, argumentând că unele investigații durează prea mult și pot afecta credibilitatea instanței.
