Criza energetică provocată de închiderea Strâmtorii Hormuz a adăugat 127 de miliarde de euro la factura Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această estimare pe 3 noiembrie, la Bruxelles, și a avertizat că dependența de petrolul și gazele importate expune economia europeană la șocuri externe.
În același timp, oficialul a prezentat trei priorități pentru consolidarea competitivității UE: simplificarea regulilor pentru companii, accelerarea tranziției către tehnologii curate și integrarea inteligenței artificiale în economie.
Declarațiile au fost făcute în cadrul WinWin Summit, organizat la Biblioteca Regală a Belgiei. Von der Leyen a susținut că Europa trebuie să transforme rezultatele cercetării științifice în industrii competitive, investiții și locuri de muncă sustenabile, în loc să rămână doar un centru al descoperirilor tehnologice.
Strâmtoarea Hormuz a generat costuri suplimentare de 127 de miliarde de euro pentru UE
Președinta Comisiei Europene a folosit impactul economic al crizei din Strâmtoarea Hormuz pentru a evidenția vulnerabilitatea energetică a Uniunii Europene.
„De la închiderea Strâmtorii Hormuz, combustibilii fosili importați au costat Europa cu 127 de miliarde de euro în plus, fără să primească nicio cantitate suplimentară de energie”, a declarat Ursula von der Leyen.
Oficialul european a avertizat că importurile de petrol și gaze presupun și expunerea la șocurile și crizele care afectează piețele internaționale. În acest context, tranziția energetică nu reprezintă doar o măsură de protecție a mediului, ci și o condiție pentru independența și competitivitatea economică a Europei.
Von der Leyen a amintit că UE urmărește să devină primul continent neutru climatic până în 2050. Un obiectiv intermediar important este reducerea emisiilor europene cu 90% până în 2040, în raport cu nivelurile din 1990.
EU Inc., planul Comisiei Europene pentru simplificarea înființării companiilor
Prima prioritate prezentată de Ursula von der Leyen vizează valorificarea întregului potențial al pieței unice europene, care cuprinde aproximativ 450 de milioane de persoane.
Potrivit președintei Comisiei Europene, antreprenorii care vor să își extindă afacerile în mai multe state membre se confruntă cu reguli și cerințe diferite. În prezent, aceștia trebuie să țină cont de 27 de sisteme juridice și de peste 60 de forme naționale de organizare a companiilor.
Pentru reducerea acestor obstacole, Comisia Europeană promovează EU Inc., inițiativă cunoscută și sub denumirea de „al 28-lea regim”.
Proiectul propune un model unic și simplificat de organizare a companiilor, valabil în toate statele membre. Conform planului prezentat de von der Leyen, antreprenorii ar putea înființa o companie integral online, din orice țară a UE, în maximum 48 de ore și pentru mai puțin de 100 de euro.
Președinta Comisiei a precizat că instituția colaborează cu Parlamentul European și Consiliul UE pentru menținerea caracterului ambițios al inițiativei. Scopul este ca firmele să poată fi înființate, dezvoltate și extinse mai ușor pe întreaga piață europeană.
Fond european pentru companiile inovatoare care vor să se extindă
O altă măsură prezentată de von der Leyen vizează companiile de tip scale-up, care au depășit etapa inițială de dezvoltare și urmăresc extinderea activității.
Potrivit președintei Comisiei Europene, aceste companii atrag, în medie, cu 50% mai puțin capital decât firmele comparabile din San Francisco. Din acest motiv, atunci când au nevoie de sute de milioane de euro pentru a se extinde, multe dintre ele ajung să caute finanțare în afara Europei.
Pentru a schimba această situație, Comisia a lansat un fond european dedicat companiilor scale-up, care reunește investitori publici și privați.
Von der Leyen a declarat că fondul a investit deja în opt companii, în primele două luni de activitate, ajutându-le să atragă aproape 5 miliarde de euro.
Inițiativa urmărește să ofere firmelor inovatoare acces la finanțarea necesară pentru dezvoltare, astfel încât acestea să poată rămâne în Europa și să concureze pe piețele internaționale.
UE a investit peste 1.200 de miliarde de euro în activități sustenabile
A doua prioritate a strategiei europene este accelerarea tranziției către tehnologii curate și transformarea acesteia într-un avantaj economic și industrial.
Von der Leyen a amintit că Europa s-a confruntat în ultimul an cu efectele schimbărilor climatice, inclusiv secete, incendii de vegetație și inundații. În același timp, criza din Strâmtoarea Hormuz a evidențiat costurile dependenței de combustibilii fosili importați.
Președinta Comisiei a precizat că, din 2021, în Uniunea Europeană au fost investite peste 1.200 de miliarde de euro în activități sustenabile.
În plus, piața globală a tehnologiilor curate crește cu aproximativ 20% în fiecare an. Potrivit oficialului european, obiectivul UE este ca aceste tehnologii să nu fie doar utilizate pe continent, ci și dezvoltate și fabricate în statele membre.
Von der Leyen a invocat și rezultatele Sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Potrivit acesteia, emisiile sectoarelor acoperite de sistem au scăzut cu aproximativ 50%, în timp ce economia a crescut cu 30%.
Sistemul a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro, care pot fi reinvestite în inovare și în dezvoltarea tehnologiilor curate.
Pentru susținerea transformării industriale, Comisia Europeană urmărește mobilizarea a 100 de miliarde de euro prin intermediul unui mecanism dedicat decarbonizării industriei.
Inteligența artificială, a treia prioritate pentru competitivitatea europeană
A treia direcție strategică prezentată de Ursula von der Leyen vizează utilizarea inteligenței artificiale în economia reală, în special în industrie și în sectorul medical.
Președinta Comisiei Europene a susținut că UE trebuie să combine capacitățile industriale și expertiza științifică existente cu potențialul inteligenței artificiale.
În acest context, von der Leyen a amintit numirea lui Jim Snabe în funcția de trimis special pentru inteligența artificială în industrie, la începutul anului.
Unul dintre exemplele prezentate vizează transportul autonom. Potrivit Ursulei von der Leyen, vehiculele autonome ar putea contribui la reducerea cu peste 90% a accidentelor în care sunt implicați pietonii.
Oficialul european a subliniat că Europa trebuie să devină un loc în care aceste vehicule sunt proiectate și fabricate, nu doar utilizate.
Pentru a susține dezvoltarea sectorului, Comisia Europeană urmărește simplificarea și accelerarea procedurilor de autorizare a vehiculelor autonome. Companiile ar urma să beneficieze de un singur proces de aprobare, iar după obținerea autorizației să poată implementa tehnologia în toate statele membre, fără bariere suplimentare.
Comisia Europeană vrea să transforme inovația în industrii competitive
În încheierea discursului de la WinWin Summit, Ursula von der Leyen a susținut că Europa trebuie să ofere companiilor inovatoare condițiile necesare pentru a se dezvolta pe o piață cu adevărat europeană.
Cele trei priorități prezentate de președinta Comisiei Europene urmăresc reducerea obstacolelor administrative, atragerea capitalului pentru companiile inovatoare, dezvoltarea industriei tehnologice și diminuarea dependenței energetice.
