Ursula von der Leyen nu va candida pentru un loc în Parlamentul European la alegerile europene de anul viitor, dar ea poate fi, în schimb, candidatul Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, relatează Politico, potrivit Agerpres.
Politiciana germană a transmis filialei din landul Saxonia Inferioară a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) – partidul din care face parte – că nu doreşte să fie inclusă pe lista candidaţilor regionali pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Scrutinul european – ce se va desfăşura în toate cele 27 de state membre UE – va decide și cine va deţine funcţiile-cheie în principalele instituţii europene. În prezent, în sondajele de opinie, pe prima poziţie se află Partidul Popular European.
CDU – care este afiliată la PPE – îşi desemnează candidaţii pentru Parlamentul European în urma unor alegeri interne locale. Acest lucru înseamnă că, teoretic, Von der Leyen ar fi trebuit să candideze pe lista candidaţilor CDU la alegerile din Saxonia Inferioară, pentru a fi aleasă în Parlamentul European – ca membră a PPE și, în acelaşi timp, cap de listă PPE (Spitzenkandidat).
Ursula von der Leyen, spitzenkandidat al PPE?
În 2019, Von der Leyen a fost desemnată preşedinte al Comisiei Europene de către liderii europeni, în dauna capului de listă al PPE de la acea vreme, Manfred Weber,.
Fără a cita vreo sursă, publicaţia germană Niedersachsen Rundblick a relatat miercuri că Ursula von der Leyen nu va candida pentru un mandat în Parlamentul European, ”dar ar urma, totuşi, să devină Spitzenkandidat”.
De menționat că decizia PPE în legătură cu cine va fi Spitzenkandidat la alegerile europene este aşteptată la începutul anului viitor.
Sistemul Spitzenkandidat a fost creat în 2014, într-un efort de a democratiza alegerile europarlamentare, permiţându-le partidelor politice europene să-şi prezinte candidaţii pentru funcţii cheie, precum cea de preşedinte al Comisiei Europene.
Totuşi, în final, revine şefilor de stat şi de guvern să decidă, în Consiliul European, pe cine doresc la conducerea Comisiei, aşa cum au făcut și în 2019.
