Uniunea Europeană a luat luni noi măsuri pentru a-și asigura autonomia strategică în privința aprovizionării cu materii prime esențiale pentru industrie. Un proiect de regulament a fost aprobat de cele 27 de state membre și de Parlamentul European, având ca scop reducerea dependenței de China prin facilitarea extracției acestor materii prime în Europa și diversificarea parteneriatelor internaționale.
Regulamentul vine ca o consolidare a propunerii inițiale a Comisiei Europene, prezentată în martie, și are în vedere reducerea dependenței de China pentru materiale utilizate în producția de baterii, turbine eoliene și muniții.
Printre principalele elemente ale regulamentului se numără o listă cu 17 materii prime strategice, cum ar fi cobaltul, nichelul și aluminiul, pentru care se stabilesc ținte cuantificabile. Până în 2030, Uniunea Europeană își propune să asigure cel puțin 10% din necesarul de extracție pe teritoriul său, 40% din transformare și 25% din reciclare pentru fiecare dintre aceste materiale.
Pentru a atinge aceste obiective, regulamentul recomandă simplificarea și accelerarea procedurilor. Termenul de acordare a autorizației nu trebuie să depășească 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru proiectele de procesare și reciclare.
În plus, textul subliniază importanța diversificării surselor de aprovizionare, stabilind că UE nu trebuie să depindă de o singură țară terță pentru mai mult de 65% din nevoile sale de materii prime. Marii producători afectați de riscuri de penurie vor trebui să efectueze regulat evaluări ale acestor riscuri pentru lanțul lor de aprovizionare.
Comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, a salutat acordul, subliniind importanța consolidării autonomiei strategice în fața creșterii rapide a cererii de materii prime strategice. Acesta a subliniat, de asemenea, că UE va căuta parteneriate globale pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare, evidențiind intenția de cooperare cu țări partenere din Africa, America Latină și America de Nord.
Proiectul de regulament urmează să fie aprobat oficial de europarlamentari în sesiunea plenară, precum și de Consiliul UE, care reunește țările membre. Măsura este văzută ca un pas esențial pentru consolidarea intereselor comerciale ale UE, în special în contextul perturbațiilor lanțurilor globale de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID și a lecțiilor învățate din războiul din Ucraina, care a evidențiat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și a generat îndoieli cu privire la fiabilitatea Chinei.
