UE se află în situația în care trebuie să aleagă: răspunde protecționismului american sau încearcă să evite escaladarea unui conflict cu Washingtonul?
Luna trecută, administrația Trump a prezentat „Planul tarifar echitabil și reciproc” (FRTP), un document care, pus în aplicare, riscă să răstoarne echilibrul comercial global. Ideea e simplă: SUA vor taxa suplimentar orice partener comercial despre care consideră că practică „politici economice incorecte”.
A învățat ceva UE din experiența din 2018, când a răspuns timid la măsurile protecționiste impuse de Trump, sau va repeta aceeași strategie? Bruxelles-ul are acum la dispoziție un instrument puternic – legea anti-coerciție – dar refuză să-l folosească. Ce mesaj se transmite astfel? Că Uniunea Europeană preferă să fie o putere economică blândă, care înghite lovitură după lovitură, în loc să arate că poate riposta?
Tarifele lui Trump și impactul asupra UE
Planul tarifar al administrației americane nu e doar o politică de „fair trade” – e un atac direct asupra comerțului global și, implicit, asupra Uniunii Europene. Tarifele anunțate vizează industrii strategice precum auto, oțel, produse agroalimentare și chiar semiconductori. În plus, Trump nu se oprește la tarife, ci atacă și politicile de TVA ale UE, considerându-le o formă ascunsă de protecție economică.
Dacă SUA impun un tarif de 20% pe produsele europene, exporturile UE către America ar putea scădea cu 200 de miliarde de dolari anual. Asta înseamnă locuri de muncă pierdute, inflație și o slăbire a poziției UE în negocierile comerciale globale. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană nu doar că riscă să piardă în plan economic, dar și să-și fragilizeze statutul de actor geopolitic relevant.
Bruxelles-ul și eterna diplomație fără efecte
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amenințat: „UE nu va lăsa aceste taxe fără răspuns”. Clar spus, dar concret ce înseamnă asta? Ce măsuri ia Bruxelles-ul? Până acum, nimic. Uniunea Europeană pare să spere că prin negocieri și diplomație va putea să convingă SUA să-și tempereze măsurile protecționiste. Dar istoria recentă ne arată că Trump nu respectă diplomația. Trump respectă doar forța.
Avem un precedent: în 2018, când administrația americană a impus tarife pe oțel și aluminiu, UE a răspuns prin taxe simbolice pe bourbonul din Kentucky și motocicletele Harley-Davidson. A fost asta o ripostă reală? Nu. SUA și-au continuat linia protecționistă, iar Uniunea Europeană nu a reușit decât să demonstreze că e incapabilă să-și apere interesele economice.
Parlamentul European trebuie să intervină rapid
Dacă Comisia rămâne pasivă, atunci e timpul ca Parlamentul European să acționeze și să impună o direcție clară. Ce ar trebui să facă?
- Aplicarea imediată a legii anti-coerciție – UE are deja un instrument care îi permite să riposteze în fața presiunilor economice externe. Dacă nu îl folosește acum, va fi un precedent periculos pentru alte state care ar putea încerca aceleași tactici coercitive.
- Tarife reciproce asupra produselor americane strategice – Nu pe bourbon și motociclete, ci pe industrii care contează pentru economia americană: sectorul tehnologic, petrol și gaze sau chiar industria farmaceutică.
- Consolidarea alianțelor comerciale alternative – Dacă SUA vrea război economic, UE trebuie să-și diversifice urgent relațiile comerciale. Creșterea legăturilor cu Asia, America Latină și Africa ar trebui să devină o prioritate.
- Sprijinirea companiilor europene afectate – UE trebuie să ofere compensații pentru industriile care vor suferi de pe urma supra-taxelor americane, astfel încât economia europeană să rămână stabilă.
Între naivitate și pragmatism
În acest moment, Uniunea Europeană are de ales între două scenarii: fie continuă să joace rolul partenerului diplomatic naiv, care așteaptă ca Trump să fie rezonabil, fie își asumă rolul de actor economic puternic, capabil să-și apere interesele. Dacă Bruxelles-ul alege prima variantă, atunci să nu ne mirăm când, în viitor, și China, și Rusia vor folosi exact aceeași tactică de coerciție economică împotriva Europei.
Dacă Trump continuă cu această politică protecționistă și UE nu răspunde ferm, atunci mesajul va fi limpede: Uniunea Europeană este doar un spectator în jocul marilor puteri economice.
