Într-un interviu acordat Eurostiri.ro, Stephen Clarke, Director pentru Birourile de Legătură ale Parlamentului European, a explicat de ce România și alte state din Europa de Est sunt mai vulnerabile la dezinformare, ce măsuri ia Parlamentul European și cum poate fi combătut fenomenul fake news.
„România se află într-o zonă geopolitică sensibilă, la granița cu Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă pentru actorii externi care propagă dezinformare”, consideră reprezentantul Parlamentului European.
Interviul cu Stephen Clarke poate fi urmărit accesând video:
România, peste media UE la expunerea la fake news și dezinformare
Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 55% dintre români afirmă că sunt expuși „des” sau „foarte des” la informații false ori înșelătoare. Procentul este semnificativ peste media Uniunii Europene și reflectă nivelul ridicat de neîncredere din spațiul informațional românesc.
Stephen Clarke susține însă că această conștientizare a fenomenului poate reprezenta și un avantaj.
„Faptul că oamenii realizează că sunt expuși la dezinformare este deja o parte importantă a luptei împotriva fenomenului”, a explicat oficialul european.
Parlamentul European avertizează: Lipsa încrederii distruge participarea democratică
Directorul pentru birourile de legătură ale Parlamentului European spune că adevărata problemă nu este doar existența știrilor false, ci efectul social pe care acestea îl produc.
Potrivit lui Stephen Clarke, oamenii ajung să nu mai aibă încredere în nicio sursă de informare, iar în final renunță să mai participe activ în societate.
„Cetățenii aleg să se retragă complet din spațiul public atunci când simt că nu mai pot avea încredere în nimic. Iar acest lucru este extrem de periculos pentru democrație”, a declarat acesta.
Oficialul european avertizează că democrația funcționează doar atunci când cetățenii rămân implicați și informați corect.
Ce face Parlamentul European pentru combaterea dezinformării
Stephen Clarke a explicat că instituțiile europene colaborează cu autoritățile naționale, societatea civilă și mass-media pentru identificarea și combaterea narativelor false.
Printre măsurile implementate se numără:
- identificarea rapidă a campaniilor de dezinformare;
- cooperarea cu presa pentru combaterea informațiilor false;
- programe educaționale în școli și universități;
- sprijin pentru jurnalismul bazat pe surse credibile și verificabile;
- dezvoltarea educației media pentru tineri.
Oficialul european a insistat asupra nevoii ca utilizatorii să își dezvolte reflexe critice atunci când consumă conținut online.
„Dacă o informație provoacă o reacție emoțională foarte puternică, oamenii trebuie să se întrebe de ce și să verifice și alte surse”, a explicat acesta.
De ce România și Ungaria sunt mai vulnerabile la manipulare online
În interviul acordat Eurostiri, Stephen Clarke a afirmat că vulnerabilitatea României și Ungariei este legată atât de istoria recentă, cât și de contextul geopolitic actual.
Potrivit acestuia, presa din fostele state comuniste s-a dezvoltat rapid după căderea regimurilor autoritare, însă uneori fără mecanisme suficient de solide pentru protejarea independenței media.
În același timp, România este expusă și din cauza poziției geografice.
„România se află într-o zonă geopolitică sensibilă, la granița cu Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă pentru actorii externi care propagă dezinformare”, a spus reprezentantul Parlamentului European.
Stephen Clarke a comparat situația cu state precum Finlanda, unde există o tradiție mai puternică a susținerii mass-mediei independente și un nivel mai ridicat de încredere în instituțiile publice.
Persoanele în vârstă, vulnerabile în fața manipulării digitale
Oficialul european consideră că persoanele în vârstă sunt expuse unui risc aparte în mediul online.
Deși folosesc mai puțin platformele sociale decât tinerii și consumă în principal televiziune și media tradițională, acestea sunt adesea mai puțin familiarizate cu mecanismele digitale și tehnicile moderne de manipulare.
„Tinerii înțeleg mai bine cum funcționează TikTok, Instagram sau alte platforme, pentru că sunt atât consumatori, cât și creatori de conținut. Persoanele mai în vârstă pot identifica mai greu manipulările sau conținutul fals generat artificial”, a explicat Stephen Clarke.
Inteligența artificială și fake news: „Este o cursă a înarmării informaționale”
În finalul interviului, Stephen Clarke s-a declarat optimist că societățile europene vor deveni mai rezistente în fața dezinformării, chiar dacă dezvoltarea inteligenței artificiale complică tot mai mult diferențierea dintre realitate și fals.
„Este o cursă a înarmării informaționale. Pe de o parte, tehnologia face manipularea mai sofisticată. Pe de altă parte, statele și instituțiile devin tot mai conștiente de pericol și dezvoltă instrumente pentru a combate fenomenul”, a afirmat oficialul european.
Acesta a dat ca exemplu România și statele baltice, care investesc tot mai mult în tehnologii și structuri dedicate combaterii propagandei și manipulării informaționale.
