Tranziția digitală a generat inevitabil noi amenințări la adresa securității cibernetice, după declașarea epidemiei de coronavirus și a războiului din Ucraina.
În 2022, potrivit raportului Threat Landscape al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (Enisa), au există mai multe tipuri de amenințări:
Ransomware: Hackerii obțin datele unei persoane/entități și cer o răscumpărare
Atacurile de tip ransomware au rămas una dintre cele mai mari amenințări cibernetice în 2022. De asemenea, devin din ce în ce mai complexe și greu de identificat.
Conform datelor citate de Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, răscumpărarea medie a crescut de la 71.000 EUR în 2019 la 150.000 EUR în 2020, iar cea mai mare cerere de ransomware a crescut de la 13 milioane EUR în 2019 la 62 milioane EUR în 2021.
Malware: Un software care dăunează unui sistem
După o scădere globală a programelor malware asociate cu epidemia de Covid-19 în 2020 și începutul lui 2021, utilizarea acestuia a crescut brusc spre sfârșitul lui 2021, pe măsură ce persoanele au început să se întoarcă la muncă.
Amenințări de inginerie socială: exploatarea erorii umane pentru a obține acces la informații sau servicii
Utilizatorii pot accesa site-uri web rău intenționate, să deschidă e-mailuri, documente sau fișiere rău intenționate, permițând astfel accesul neautorizat la sisteme sau servicii. Cel mai frecvente atacuri de acest fel sunt phishingul (prin e-mail) sau smishing (prin mesaje text).
Potrivit studiilor citate de Enisa, erorile umane sunt responsabile pentru aproximativ 60% din breșele de securitate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Amenințări la adresa datelor: vizarea surselor de date pentru a obține acces și dezvăluiri neautorizate
Încălcarea securității datelor (atacuri planificate ale unui criminal cibernetic) și scurgerile de date (eliberări neintenționate de date) sunt cele două categorii principale de amenințări la adresa datelor. Motivul fundamental pentru aceste atacuri sunt încă banii. Spionajul, nu joacă un rol atât de important, acesta fiind invocat în mai puțin de 10% din situații.
Dezinformarea: răspândirea informațiilor înșelătoare
Campaniile de dezinformare s-au multiplicat datorită boom-ului de persoane care utilizează platformele de social media și media online. De asemenea tehnologia Deepfake face posibilă crearea de conținut audio, video sau imagini false care sunt aproape nedetectabile.
Nu în ultimul rând, comunitățile online au fost luate cu asalt de boți care se prezintă drept persoane reale și perpetuează acest tip de informații false.
