Parlamentul Suediei a aprobat un nou obiectiv energetic naţional, dând astfel Guvernului undă verde pentru a avansa cu planurile care prevăd construcţia de noi centrale nucleare, într-o ţară care în urmă cu 40 de ani a votat pentru eliminarea graduală a energiei atomice, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Modificarea obiectivului într-unul care vizează electricitate „100% fără combustibili fosili”, din unul anterior care viza electricitate „100% din surse regenerabile”, este o condiţie crucială în planul Guvernului de la Stockholm de a acoperi o preconizată dublare a cererii de electricitate.
„Aceasta creează condiţiile pentru energia nucleară. Avem nevoie de mai multă producţie de electricitate”, a declarat ministrul Finanţelor, Elisabeth Svantesson.
În 2016, partidele suedeze au ajuns la un acord care prevedea că noi reactoare pot fi construite pe locul centralelor nucleare existente. Cu toate acestea, fără subvenţii, construcţia de noi reactoare era mult prea scumpă.
Actuala coaliţie spune, însă, că noile reactoare sunt esenţiale pentru a alimenta tranziţia la economia fără combustibili fosili şi a promis că va acorda garanţii de împrumut generoase.
Aproximativ 98% din producţia de electricitate din Suedia este generată deja din apă, vânt şi energie atomică.
Este prevăzută construcția a două reactoare nucleare
Compania de utilităţi Vattenfall, controlată de statul suedez, analizează posibilitatea de a construi cel puţin două reactoare modulare mici şi, de asemenea, să prelungească durata de viaţă a actualelor reactoare care funcţionează în Suedia.
Cu toate acestea, criticii susţin că energia nucleară este scumpă, construcţia de noi reactoare va dura prea mult şi tehnologia nu este una sigură.
Accentul pus pe energia nucleară face parte dintr-o modificare mai amplă a politicii de mediu într-o ţară care mult timp s-a lăudat că este un campion „verde”.
Recunoașterea energiei nucleare, cerută insistent de Franța
Propunerile Suediei de a permite ţărilor membre să prelungească subvenţiile pentru termocentralele pe cărbune ţinute în rezervă au generat îngrijorări în Uniunea Europeană, iar autorităţile de la Stockholm au cerut, de asemenea, Bruxelles-ului să dilueze o lege care priveşte refacerea habitatelor naturale deteriorate.
Ambasadorii statelor membre UE au ajuns, săptămâna trecută, la un acord cu privire la extinderea energiei regenerabile până în anul 2030, după ce Franţa a obţinut asigurări că energia nucleară va avea un rol mai important în tranziţia energetică şi astfel a renunţat la opoziţia sa de ultim moment.
Vinerea trecută, ambasadorii tuturor celor 27 de state-membre şi-au exprimat sprijinul pentru acordul convenit cu Parlamentul European, pentru o directivă destinată creşterii, până la cel puţin 42,5%, a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE, până la finele deceniului, înlocuind ţinta actuală de 32%.
Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană a emis o declaraţie în care subliniază importanţa energiei nucleare în îndeplinirea obiectivelor climatice ale blocului comunitar, recunoaştere cerută cu insistenţă de Franţa.
Centrala de la Cernavodă asigură 20% din necesarul de energie al României
Energia nucleară este o alternativă la combustibilii fosili şi reprezintă o componentă esenţială a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproape 26 % din energia electrică produsă în UE, conform datelor publicate pe site-ul Parlamentului European.
În România, există două unităţi nucleare, la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al ţării.
Obiectivul Nuclearelectrica este menţinerea capacităţii actuale (Unităţii 1 şi 2), punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4, până în 2031, şi proiectul centralei cu reactoarele modulare mici.
