Deficitul bugetar al României a ajuns la o cifră alarmantă, depășind 55 de miliarde de lei. Deși un deficit bugetar nu reprezintă o excepție, problema țării noastre este că nu reușim să ne încadrăm în ținta de deficit convenită cu Uniunea Europeană (4,9% în prezent), punând astfel în pericol accesul la finanțările europene. Veniturile sunt insuficiente în comparație cu cheltuielile, ceea ce a determinat implementarea unor măsuri fiscale drastice.
Schimbări în așteptare
Măsurile fiscale propuse de Guvernul României se află în faza de analiză, existând încă posibilitatea pentru modificări și ajustări, până la momentul adoptării Ordonanței de Guvern în săptămânile următoare.
Conformitatea cu cerințele UE
Comisia Europeană nu impune o limită de deficit fără fundament. Cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere, reglementate de articolele 121 și 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ghidează acțiunile Comisiei. Tratatul subliniază coordonarea politicilor economice în Consiliul European, cu statele membre angajate să-și mențină deficitele sub 3% din PIB. Pandemia a dus la derogarea temporară a acestor prevederi, însă România avea deja o problemă cu deficitul bugetar, depășind 3% din PIB din 2019.
Ajustări în limita deficitului
Comisia Europeană a crescut deja limita deficitului pentru 2023 de la 4,4% la 4,9% din PIB. Potrivit Mediafax, deficitul crescut din acest an se datorează prețurilor mai scăzute la energie și carburanți, impactând veniturile din taxe, precum și cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile contractate în timpul pandemiei.
Schimbări fiscale și reduceri bugetare în România: Ce trebuie să știm?
Impozitele în IT și agricultură
Propunerile fiscale aduse în atenție includ eliminarea scutirii de impozit pentru angajații din IT cu venituri brute peste 10.000 de lei. Angajații din construcții și agricultură vor plăti Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), eliminându-se excepția anterioară.
TVA și PFA
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente și băuturi crește de la 5% la 9%, afectând și produsele alimentare cu zahăr adăugat.
Pentru PFA-uri, va exista un nou plafon pentru Contribuția de Asigurări Sociale (CAS) și CASS, care va fi plătită indiferent de venituri.
Modificări de impozite
Cotele de impozitare pentru microîntreprinderi variază între 1% și 3%, în funcție de veniturile obținute. Impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%. Proprietarii de imobile vor plăti impozite de 1% pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și 5% pe vânzări imobiliare.
Ajustări bugetare și vouchere de vacanță
Guvernul intenționează să reducă cheltuielile prin tăierea posturilor de secretari de stat, reducerea numărului de posturi vacante din sistemul bugetar și a consilierilor din companiile de stat.
Voucherele de vacanță vor fi disponibile doar pentru bugetarii cu venituri sub 10.000 lei brut.
Reforma fiscală
În ciuda propunerilor, măsurile nu au fost implementate încă și ar putea suferi modificări. Guvernul are în vedere, de asemenea, o reformă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor. Detaliile precise ale acestor modificări nu au fost prezentate până în prezent.
Surse: Mediafax, Europa Liberă România, G4Media, Hotnews.ro, Libertatea.ro, Politică la minut.
Un răspuns