Raportul preliminar OSCE: Deficiențe la alegerile parlamentare din Ungaria

La începutul anului 2022, Ungaria a lansat o invitație formală Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) în vederea constituirea unei comisii cu rol de evaluare și observare a alegerilor parlamentare ce au avut loc la 3 aprilie 2022. Răspunsul OSCE a fost trimiterea unei delegații extraordinare, de o amploare neobișnuită pentru un stat membru al UE.

Comisia prezidată de Jillian Stirk, împreună cu 14 experți internaționali si 18 observatori, și-a început activitatea la 5 martie. Misiunea a avut ca scop analiza aplicării în cadrul acestui scrutin a standardelor și normelor tratatelor internaționale la care Ungaria este parte. Comisia a monitorizat, de asemenea, și alte aspecte ce au ținut de buna desfășurare a acestui eveniment, precum: înregistrarea candidaților, desfășurarea campaniei electorale, confruntările dintre candidați, dar și felul în care mass-media au abordat această situație. În urma evaluării, comisia a publicat un raport preliminar la 4 aprilie.

Experții OSCE au confirmat îngrijorările analiștilor internaționali, care au subliniat încă din 2018 regimul preferențial de care se bucură partidul FIDESZ: ,,Alegerile din 2022 au fost umbrite de absența echității. Candidații au avut libertatea de a-și desfășura campaniile, însă lipsa supravegherii și a transparenței în ceea ce privește investiția fondurilor electorale au avut ca rezultat favorizarea coaliției guvernamentale”. Raportul constată o lipsă a imparțialității mass-media maghiare și o absență a dezbaterilor între contracandidații principali, aspecte ce au avut ca rezultat o masă de alegători dezinformați, ce nu au putut lua o decizie obiectivă.

În ciuda cadrului legal ce a garantat o desfășurare corectă a alegerilor, experții au constatat mai multe probleme procedurale și încălcări ale standardelor internaționale, care încalcă principiul bunei-credințe și cel al statului de drept din cadrul tratatelor la care Ungaria este parte.

Încă de la preluarea puterii în anul 2010, guvernul Orban a demarat o acțiune de preluare a puterii, prin care instituțiile și regulile democrației liberale din Ungaria au fost distruse sistematic, toate acestea în timp ce acest stat este membru al UE. Introducerea unei noi constituții, schimbarea sistemului electoral, acapararea sistemului judiciar, educațional și influențarea mass-media sunt doar câteva din problemele semnalate de specialiștii internaționali. Aceștia doresc sancționarea unui stat ce implementează încă de 12 ani o democrație iliberală, care sfidează principiul de bază al Uniunii, și anume acela al statului de drept.

Specialiștii internaționali privesc acest raport ca un prim pas în începerea aplicării unor măsuri drastice Ungariei, pentru nenumăratele nereguli semnalate. Drept urmare, la o zi după publicarea raportului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat declanșarea unor mecanisme pentru sancționarea regimului condus de Viktor Orban, prin limitarea finanțării Ungariei cu fonduri UE.

Acest pas presupune, însă, un proces birocratic îndelungat și nenumărate dezbateri politice până la atingerea unui rezultat palpabil. Ce este, însă, notabil este faptul că acest raport preliminar al OSCE a pus în mișcare mecanismul sancțiunilor. Rămâne de văzut ce măsuri va mai lua Uniunea Europeană în urma publicării raportului final.

Anamaria Kopornyai-Toth

***

Surse externe:

http://dossiers-bibliotheque.sciencespo.fr/une-vie-politique-europeenne-european-political-life/metamorphosis-thirty-years-viktor-orban

Paul Lendvai: ,,Orban. Europe’s New Strongman”, Editura Oxford University Press