Alegerile pentru Congres au fost un referendum despre Trump. Nu doar pentru că, prin tradiție, alegerile de la mijlocul mandatului prezidențial sunt un test de popularitate pentru liderul de la Casa Albă, ci fiindcă președintele SUA a insistat, de-a lungul campaniei, ca americanii să voteze ca și cum ar fi vorba despre el. „Chiar vreau să vă imaginați că sunt pe buletinul de vot”, a transmis Trump, la ultimul său miting electoral, duminică, în Kansas.
Urmarea: în statul tradițional republican, democrații tocmai au câștigat primul mandat de senator, din 1932 încoace. Cazul Kansas e relevant, pentru că economia locală, axată pe agricultură, a fost grav afectată, în ultimele luni, de prețurile ridicate la combustibili și îngrășăminte, pe fondul conflictului dintre administrația Trump și Iran.
Și în Texas, republicanii au suferit o înfrângere surprinzătoare și simbolică. E prima dată, după 1988, când un democrat câștigă un loc în Senat din partea statului texan, în ciuda suportului masiv al lui Musk pentru contracandidatul său. Cel mai bogat om din lume a donat 158 de milioane de dolari pentru campania republicanului învins…
De altfel, nimic nu i-a ieșit, electoral, în acest an, lui Donald Trump. Aliații săi au fost învinși în Ungaria, Serbia, Brazilia și Israel. ”Revoluția” MAGA a fost dată peste cap în plan global, după care candidații republicani pentru Congres, validați și susținuți agresiv de Trump, au fost striviți de tsunami-ul democrat.
Campania democraților a vizat problemele majore și concrete: puterea de cumpărare, inegalitatea socială și accesul la locuințe și asistență medicală. A fost un pariu câștigător și datorită emergenței de figuri noi, care au adus o dinamică politică în contrast cu placa uzată a republicanilor.
Rezultatul acestor alegeri este expresia unei vitalități democratice, care se manifestă atunci când era mai multă nevoie. Iată că democrația nu e muribundă și trumpismul nu e o fatalitate.
Pulsiunile autoritare, corupția, nepotismul, agresarea statului de drept, trădarea aliaților occidentali și deschiderea tranzacționistă spre Rusia – sunt doar câteva din capitolele unui bilanț prezidențial dezastruos, în nici doi ani de mandat.
Mai rămân alți doi ani, în care ego-ul lui Donald Trump se va confrunta cu un Congres ostil. ”Pregătiți-vă avocații”, a transmis anturajului prezidențial congresmenul democrat de California, favorit pentru a prezida Comisia de Investigații a Camerei Reprezentanților, de anul viitor. Un avertisment menit să tempereze și potențialele derapaje de la Casa Albă, în cele două luni care mai sunt până la instalarea noului Congres.
Indiferent de cum va arăta relația executiv-legislativ, cutremurul politic de marți a deschis o nouă etapă în politica americană: se pregătește epoca post-Trump. Șansele unui succesor desemnat de actualul președinte sunt minime. De acum, privirile vor fi ațintite pe competiția internă a democraților pentru desemnarea candidatului prezidențial.
Se resetează politica americană, cu impact, ca de obicei, la nivel mondial. Un context în care România e obligată să se poziționeze inteligent. Dar asta cere o nouă garnitură de politicieni și diplomați care să gestioneze relația cu SUA.
