Pedeapsă maximă în dosarul ”Panama papers”

Procurorul de caz a cerut miercuri pedeapsa maximă, 12 ani de închisoare, împotriva celor doi fondatori ai cabinetului de avocatură Mossack Fonseca, acuzaţi de spălare de bani în scandalul internaţional de evaziune fiscală dezvăluit în 2016 de ancheta ‘Panama Papers’, transmite AFP conform Agerpres.

Procurorul responsabil cu lupta împotriva crimei organizate, Isis Soto, a cerut instanţei de judecată pedeapsa ‘maximă’ prevăzută pentru spălare de bani.

Jürgen Mossack, în vârstă de 76 de ani, şi Ramon Fonseca, 71 de ani, ‘au primit şi transferat fonduri provenite din activităţi ilicite în Germania şi în Argentina’, a indicat procurorul, cerând condamnarea lor la câte 12 ani de detenţie.

Ei mai sunt acuzaţi că ‘au ascuns, acoperit şi furnizat informaţii false unor entităţi bancare pentru a deschide conturi şi a disimula proprietatea unor active’.

Potrivit acuzării, Mossack şi Fonseca sunt responsabili că au facilitat crearea unor firme opace în care şefi ai concernului german Siemens au depus milioane de euro în afara conturilor reale ale companiei. Aceste firme ar fi servit la ascunderea banilor proveniţi din comisioane.

Cabinetul Mossack Fonseca ar fi servit de asemenea la păstrarea banilor proveniţi dintr-o amplă escrocherie în Argentina.

Procurorul Soto a mai cerut miercuri condamnarea altor 24 de inculpaţi, în general foşti angajaţi ai firmei, dar şi achitarea altor trei.

‘Nu sunt responsabil’, a declarat Jürgen Mossack în deschiderea procesului, la 8 aprilie, avocatul de origine germană declarându-se ulterior convins că li se va face dreptate.

Procesul, prevăzut să dureze până la 26 aprilie, urma să aibă loc în 2021, dar a fost amânat de mai multe ori din diferite motive.

Cazul a izbucnit în 2016 după publicarea anchetei cunoscute sub numele de ‘Panama Papers’ a un Consorţiu internaţional de jurnalişti de investigaţie (CIJI).

Ancheta, bazată pe 11,5 milioane de documente scurse de la cabinetul Mossack Fonseca, a dezvăluit că şefi de stat şi de guvern, responsabili politici de prim rang, personalităţi din lumea financiară, sportivă şi artistică au ascuns de fisc proprietăţi, firme, capitaluri şi beneficii.

Printre numeroasele personalităţi menţionate figurează foşti şefi de guvern (islandezul Sigmundur David Gunnlaugsson, pakistanezul Nawaz Sharif şi britanicul David Cameron), fostul preşedinte argentinian Mauricio Macri, fotbalistul argentinian Lionel Messi şi cineastul spaniol Pedro Almodovar.

În urma scandalului, cabinetul Mossack Fonseca a fost închis, iar imaginea micului stat din America Centrală a fost grav afectată.

În Panama, delictul de evaziune fiscală nu se pedepseşte decât din 2019 şi doar pentru sume care depăşesc 300.000 de dolari pe an. Anterior, evaziunea fiscală nu era considerată delict, ci simplă infracţiune administrativă.

Reformele întreprinse de Panama în urma scandalului i-au permis totuşi să fie scoasă în 2023 de pe ‘lista gri’ a GAFI (Grupul de Acţiune Financiară pentru controlul spălării banilor). Panama figurează însă în continuare pe lista neagră a paradisurilor fiscale stabilită de Uniunea Europeană.

În iunie 2023, împotriva lui Mossack şi Fonseca s-a cerut o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare în dosarul numit ‘Lava Jato’ pentru spălare de bani în legătură cu gigantul brazilian BTP Odebrecht.

Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *