Prima conferință Europolis s-a desfășurat, ieri, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților. Dedicată amenințării reprezentate de dezinformare pentru funcționarea democrației românești, dezbaterea a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.
”Dacă România se află azi în avangarda combaterii dezinformării la nivelul UE, acest fapt se datorează activității de pionierat desfășurate de experții prezenți aici. Cu implicarea lor, facem primul pas într-o campanie de conștientizare a publicului românesc cu privire la pericolele dezinformării. Cetățenia activă presupune nu doar participarea la viața politică și prezența la vot, ci și un efort de informare corectă. Combaterea fake news nu e doar apanajul specialiștilor, ci și responsabilitatea fiecăruia dintre noi”, a declarat Horia Blidaru, coordonatorul Europolis și moderatorul conferinței.
”Impactul dezinformării asupra vieții politice este unul foarte important, deoarece sunt în joc credibilitatea și reputația sistemelor democratice. Pilonul democratic, prin transparență și corectă informare, trebuie să creeze o legătură directă între cetățeni și parlamente”, a subliniat gazda evenimentului, deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.
Concluzia generală a reuniunii a fost necesitatea stimulării gândirii critice, pentru discernerea informației, într-o epocă în care ”liberul arbitru tinde să fie înlocuit de algoritmi”, după cum spunea prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu. ”Distincția de bază nu este cea adevărat/fals, ci realitate/irealitate”, a declarat autoarea cărții ”#Fakenews. Noua cursă a înarmării”. Singura româncă membră a Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea ştirilor false, prof. Alina Bârgăoanu a realizat o analiză comparativă a modalităților de reglementare adoptate, deja, de o serie de state europene.
La rândul său, deputatul Oana Florea a avertizat asupra necesității unor măsuri de protejare a cetățenilor și a insistat asupra distincției dintre propagandă și dezinformare în comunicarea politică.
Jurnalistul Ion M. Ioniță a pledat pentru păstrarea libertății de exprimare și protejarea ei prin educația rațională a cetățenilor. Senior-editor al ziarului ”Adevărul” şi redactor-şef al revistei Historia”, Ion M. Ioniță a trecut în revistă cazurile care au afectat democrații consolidate: alegerile prezidențiale americane, scandalul Cambridge Analytica, referendumul privind Brexit și cazul Lisa.
Prof. univ. dr. Dan Dungaciu a pus degetul pe punctele nevralgice pentru societatea românescă: amenințarea interferenței ruse și agresivitatea revizionismului maghiar în contextul vizitei Papei Francisc. Coordonatorul LARICS a analizat, totodată, vulnerabilitățile UE după alegerile europarlamentare, subliniind amploarea europesimismului, în pofida stopării pe moment a ofensivei eurosceptice.
Conf. univ. dr. Antonio Momoc a atenționat asupra deprofesionalizării presei și a rolului jurnalismului de slabă calitate în propagarea știrilor false. Analizând fenomenul dezinformării online cu implicațiile sale, directorul Departamentului de Antropologie culturală şi Comunicare de la Universitatea din București a amintit elocventul proverb rusesc ”fără înșelăciune nimic nu se vinde”.
Europarlamentarul Ramona Mănescu a evidențiat modul în care, în mod declarat, ”Rusia ne influențează mințile” și a prezentat campania anti-corporații și cazul recent al inflamării spiritelor la Kiev, din cauza unui video care promova teza absurdă a unei pretinse pretenții teritoriale românești.
Specialistul în inteligență artificială Cristian Lungu a expus perspectiva sferei de securitate cibernetică, accentuând faptul că, oricât de accelerat s-ar dezvolta inteligența artificială, gândirea critică și efortul de informare rămân determinante.
Dezbaterea s-a prelungit cu o oră peste timpul prevăzut, datorită interesului deosebit arătat de participanți – ziariști și studenți la Jurnalism.
”România este, geopolitic și ca expertiză, în prima linie a frontului anti-fake news. În special în contextul anilor electorali pe care-i traversăm se impune o acțiune de sensibilizare a publicului românesc în legătură cu vulnerabilitățile existente și cu responsabilitățile ce ne revin fiecăruia dintre noi. Fake news reprezintă un fenomen care ne amenință pe toți”, consideră Horia Blidaru, coordonatorul Europolis.
