Dezinformarea dăunează grav democrației. Cum răspunde UE?

Comisia Europeană acuză, în premieră, China de dezinformare, rețelele sociale sunt chemate lunar la raport, iar UE lansează un nou program de acțiuni contra dezinformării legate de pandemie care include și suport pentru presa afectată de criză.

UE și China

„Actori străini și unele țări terțe, în special Rusia și China, au lansat operațiuni de influență și campanii de dezinformare țintite cu privire la Covid-19, în UE, în țările învecinate Uniunii și în lume, urmărind subminarea dezbaterii democratice și exacerbarea polarizării sociale, precum și ameliorarea propriei lor imagini în contextul pandemiei” – se arată în Comunicarea Comisiei Europene privind combaterea dezinformării. În premieră, așadar, UE acuză oficial China de acțiuni de dezinformare pe teritoriul Uniunii.

Cu ocazia prezentării acestei comunicări la Bruxelles, vicepreședinta Comisiei, responsabilă pentru Valori fundamentale, Vera Jurova, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, au anunțat și o serie de măsuri pentru a stopa agresiunile externe, precum și liniile directoare în acest plan.

Sunt de reținut trei aspecte de principiu enunțate de șeful diplomației europene:

”I-am spus ministrului de externe chinez: Nu vă îngrijorați, Europa nu se va angaja în niciun fel de război rece cu China”, a declarat dl Borrell. Care, însă, a ținut să sublinieze: ”Suntem pe deplin conștienți în Europa că Beijingul își crește cheltuielile militare”. Acest tip de exerciții de echilibristică a fost deja criticat la București de prof. Dan Dungaciu.

Conform relatării Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă, din partea Uniunii, ”nu avem capacitate de coerciție”, ”mai ales că autoritățile ruse și chineze afirmă că nu sunt responsabile de aceste campanii”, pentru că mass-media care dezinformează ar fi ”firme private”. Iar comisarul Jurova a punctat: ”Aceste campanii (de dezinformare, n.m.) slăbesc măsurile luate în materie de sănătate și se vor amplifica împotriva campaniilor de vaccinare (…) Pandemia ne-a arătat că dezinformarea nu face decât rău democrațiilor noastre, iar aceasta dăunează și sănătății cetățenilor noștri”.

Drept urmare, întreaga Comunicare prezentată de Comisie pe baza experienței ultimelor luni, are ca bază această constatare a d-lui Borrell: ”Nu avem puterea să o stopăm (dezinformarea – n.m.), dar o avem pe aceea de a oferi cetățenilor noștri o alternativă, o verificare pentru a compara ceea ce se spune cu realitatea”.

Întărirea capacității de comunicare strategică

În deschiderea documentului, Comisia subliniază că pandemia a fost însoțită de infodemie – avalanșa de știri referitoare la virus, adeseori false sau inexacte, propagate rapid prin rețelele sociale și având ca efect să semene confuzie, să nască neîncredere și să compromită o reacție eficientă în planul sănătății publice.

Sunt trecute în revistă provocările acestei perioade: mistificările referitoare la gradul de pericol, teoriile conspiraționiste privind propagarea coronavirusului prin antenele 5G, incitarea la ură, operațiunile de dezinformare și influență desfășurate de țări terțe, context în care se arată explicit cu degetul spre Rusia și China. În acest sens, Comisia face distincția între tipurile de deformare a faptelor, între dezinformare (care presupune intenție și acțiunile ruso-chineze se încadrează în această categorie) și informare falsă (”misinformation”, pentru care Comisia recomandă intensificarea deconstruirii miturilor propagate și un accent mai mare pe alfabetizarea media). Distincția este utilă pentru o reacție adaptată provocării.

Pentru întărirea capacității de comunicare strategică a UE, vor fi luate o serie de măsuri, cu mențiunea că acestea urmează să fie completate prin două acte importante ce urmează a fi elaborate la Bruxelles și care vizează în mod specific cele două sfere afectate de dezinformare – democrația și securitatea. E vorba de Planul de acțiune pentru democrația europeană și Noua strategie pentru Uniunea Securității.

Între măsurile de consolidare a instrumentelor europene de comunicare strategică și mai bună cooperare inter-instituțională și inter-statală, se remarcă crearea preconizată a unei secții speciale, în cadrul sistemului de alertă rapidă, menită să faciliteze schimbul de materiale de comunicare privind Covid-19 între statele membre și instituțiile abilitate ale UE, precum și faptul că, totodată, Reprezentanțele Comisiei în statele UE și Delegațiile Uniunii în lume vor avea un rol sporit în planul comunicării.

Rețelele sociale, la raport

Platformele online sunt vizate, de asemenea, în mod explicit, întrucât colaborarea cu acestea este esențială pentru eficiența demersurilor. Rețelele sociale sunt cele care pot stopa încercările de manipulare și influență malignă.

După modelul rapoartelor lunare impuse marilor platforme în 2019 pentru contracararea fake-news cu accent pe agresiunea hibridă din partea Rusiei, Comisia le solicită din nou să publice un raport lunar despre acțiunile întreprinse, de această dată, în lupta împotriva dezinformării legate de COVID-19. De menționat că semnatarelor din 2018 ale Codului de bune practici – Google (inclusiv YouTube), Facebook, Twitter și Microsoft – li se va alătura platforma TikTok și sunt în curs negocieri cu rețeaua WhatsApp.

Sunt câteva puncte precise pe care forul european le solicită acestor giganți online, în Comunicare: promovarea de către rețelele sociale a conținutului distribuit de autoritățile UE și statelor membre; sensibilizarea utilizatorilor cu privire la riscul dezinformării; cooperarea cu statele Uniunii pentru identificarea autorilor campaniilor de dezinformare și operațiunilor de influență; transparență privind publicitatea pentru dezinformarea referitoare la Covid-19. Comisia invită (un termen prea blând! – n.m.) rețelele sociale să-și extindă și intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte, precum și să furnizeze cercetătorilor din mediul universitar acces la datele relevante pentru a progresa în detectarea și analiza dezinformării.

Sprijin pentru mass-media

Nu în ultimul rând, Comisia cere guvernelor europene sprijin pentru presa afectată de criză și invită Parlamentul și Consiliul să adopte de urgență un plan de relansare pentru sectorul media. Comisia se angajează, totodată, ca până la finalul anului să propună – în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană – măsuri pentru consolidarea libertății și pluralismului mass-media. Va fi elaborat și un plan specific de acțiune destinat presei, pentru a o susține în procesul de transformare digitală, iar Comisia va continua să cofinanțeze proiectele independente de jurnalism.

Amintesc, în acest context, faptul că, recent, Comisia Europeană a lansat o pagină specială în limba română destinată combaterii dezinformării: https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/fighting-disinformation_ro. Și o ultimă informație de la Bruxelles, pe acest subiect: Parlamentul European a decis săptămâna trecută, în sesiunea plenară, înființarea unei comisii europarlamentare speciale pentru combaterea ingerințelor externe în procesele democratice din UE, inclusiv a dezinformării.

Ce măsuri are în vedere, la rândul său, Guvernul României, ținând cont de faptul că ne aflăm în prima linie vizată de atacurile diversioniste?

Horia Blidaru

Facebook

Comentarii