Consiliul Europei critică România pentru nerespectarea drepturilor aromânilor, romilor și ceangăilor

Într-un raport proaspăt publicat de către Consiliul Europei și citat de G4Media, se arată că drepturile minorităților în România, inclusiv ale aromânilor și ceangăilor, nu sunt recunoscute pe deplin. Raportul, care este al cincilea de acest tip cu privire la România, laudă legislația țării privind limbile și reprezentarea politică a minorităților, dar critică aplicarea deficitară a acesteia și atitudinea generală față de romi.

Unul dintre punctele de critică majore se referă la faptul că aromânii nu au încă un statut oficial de minoritate recunoscută. Raportul menționează că, deși autoritățile alocă resurse limitate pentru promovarea culturii aromâne ca parte a patrimoniului cultural românesc, acestea susțin că aromânii fac parte din etnia română și că aromâna este doar un dialect al limbii române.

Cu toate acestea, reprezentanții aromânilor consideră că sprijinul oferit de autorități nu este suficient pentru a păstra elementele esențiale ale identității lor, precum limba, tradițiile, moștenirea culturală și religia. Aceștia doresc să fie recunoscuți ca minoritate națională pentru a beneficia de nivelul de protecție necesar.

Raportul evidențiază, de asemenea, prezența antisemitismului latent în societatea română și creșterea declarațiilor anti-rome, inclusiv ale politicienilor, și a discursului online de incitare la ură, în special în timpul pandemiei. Comitetul Consultativ al Consiliului Europei solicită autorităților române să adopte măsuri pentru combaterea antițigănismului și să colaboreze strâns cu reprezentanții minorității romilor în acest sens.

Raportul mai menționează și problema căsătoriilor minorilor, în special în comunitățile rurale de romi, și reticența autorităților de a interveni în cazuri de presupusă căsătorie forțată sau violență sexuală, întrucât aceste acte de violență sunt adesea atribuite „practicilor culturale” și ignorate în consecință.

În plus, raportul aduce în discuție și revendicările minorităților maghiare și germane, subliniind problemele legate de retrocedarea clădirilor bisericești și a altor proprietăți.

În ansamblu, raportul evidențiază atât progresele cât și provocările în ceea ce privește recunoașterea și protecția drepturilor minorităților în România, reamintind că există încă mult de făcut pentru a asigura o societate mai inclusivă și tolerantă.

Facebook

Comentarii

50 de răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *