Ciolacu, interviu în „Financial Times”: „În nici un caz”, UE nu va penaliza România pentru depăşirea deficitului

Trei miniștri – Finanţelor, Muncii şi Fondurilor Europene – discută, astăzi, cu Comisia Europeană pe marginea măsurilor fiscale, pe care cabinetul Marcel Ciolacu urmează le ia în perioada imediat următoare, prin asumarea răspunderii în Parlament.

Miniștrii români încercă să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles că deficitul bugetar este rezultatul eforturilor Bucureştiului de a ajuta Ucraina şi că aceste cheltuieli sporite ar trebui să fie acceptate de executivul european, scrie ”Financial Times”, în ediția de astăzi.

Prestigiosul cotidian britanic citează un interviu pe care premierul Marcel Ciolacu l-a acordat corespondentului de la Bucureşti – primul pentru presa străină de la preluarea mandatului – în care premierul român dă asigurări că „în nici un caz” UE nu va penaliza România pentru depăşirea deficitului.

România a încercat să îşi reducă deficitul la 4,4% din PIB, dar BNR a proiectat recent un deficit de 7,5%.

Această valoare este atât de mult peste limita de 3% din PIB, încât Comisia Europeană ar putea lansa acţiuni disciplinare, comentează Financial Times. Din acest motiv, Bucureştiul se află sub incidenţa aşa-numitei proceduri de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei de coronavirus, concluzionează ziarul britanic.

Ciolacu, explicații înainte de vizita la Bruxelles

Premierul Marcel Ciolacu a declarat astăzi, pentru ”Financial Times”, că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% din PIB, anul trecut, va scădea cu siguranţă în 2023, dar nu s-a angajat la o cifră specifică.

Prim-ministrul român a explicat și de unde cred autoritățile că provine acest deficit bugetar mare al României: țara noastră s-a angajat să faciliteze transporturile de cereale ale Ucrainei, iar acest lucru a implicat cheltuieli însemnate pe care le-a făcut statul român.

 „Acum trei ani aveam o situaţie economică foarte diferită faţă de cea de acum”, a spus Ciolacu. „România este acum stabilă, având a doua rată de creştere în Europa, care vine din investiţiile străine directe. Dar bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale”, a explicat el, referindu-se la coridorul de export pe care România l-a menţinut pentru Ucraina pentru a înlocui transporturile de cereale pe Marea Neagră.

„Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale”, a declarat premierul Ciolacu, adăugând că „în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşire.

În discuțiile de a Bruxelles, România va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza cheltuielile legate de război în afara calculelor de deficit.

În altă ordine de idei, Ciolacu a mai spus că Bucureştiul va reorganiza bugetul şi va face economii, inclusiv o reformă administrativă, pe care guvernul o poate realiza în ciuda faptului că ţara se va confrunta cu patru rânduri de alegeri în 2024: europene, locale, prezidenţiale şi parlamentare.

Marcel Ciolacu va merge, vineri, la Bruxelles pentru discuţii pe tema PNRR și a deficitului bugetar.

România se mobilizează pentru noua recoltă din Ucraina

Pentru a ajuta, în continuare, Ucraina să exporte cerealele, România va dubla capacitatea portului Constanța şi a căii de navigaţie pe Dunăre, în termen de două luni, a dat asigurări premierul Marcel Ciolacu, în acealași interviu. Mai mult, planul României va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la graniţa cu România, a subliniat Marcel Ciolacu.

„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export, în 2023. Pentru a facilita acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile de acces către portul Constanţa pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”, susține premierul român.

„Financial Times” menționează eforturile depuse de România după ce Rusia a renunțat la acordul cerealelor – dragarea Dunării şi extinderea infrastructurii portuare.

Capacitatea crescută a portului Constanţa şi a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a explicat Marcel Ciolacu.

„Există soluții” și pentru continuarea exporturilor la Dunăre

„Investiţiile sunt în curs de desfăşurare pe canalul Sulina”, a adăugat Ciolacu, referindu-se la principala rută fluvială de mare adâncime a României prin Delta Dunării.

Rusia a atacat silozurile de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail şi Reni de la Dunăre, însă premierul Marcel Ciolacu spune că există „soluţii” pentru continuarea exporturilor. România ia în calcul să permită navelor să tranziteze și pe timp de noapte, începând cu luna octombrie. O altă măsură pentru facilitarea transporturilor ar fi și creșterea traficul de marfă la un minim de 14 nave pe zi.

De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere şi îşi va îmbunătăţi infrastructura feroviară în staţiile de la graniţa cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri.

Experţi din industria navală au declarat, pentru Financial Times, că planul României este fezabil.