Agenţia France Presse observă, la un an de când invazia rusă a declanşat războiul din Ucraina, schimbări în ordinea mondială – o reaşezare mai rapidă după logica blocurilor. AFP consemnează o tendinţă clară, și anume Europa şi Rusia pot deveni sateliţi ai Chinei şi Statelor Unite.
În plus, războiul a acutizat şi alte conflicte, accelerând consolidarea marilor blocuri ale lumii, cu centrele la Washington şi Beijing.
Războiul din Ucraina a şubrezit şi mai mult edificiul ordinii existente, slăbind, de exemplu, influenţa rusă în fostele republici sovietice din Asia Centrală.
„Această recompunere haotică este reală, dar probabil tranzitorie”, apreciază Pierre Razoux, director de cercetare al Fundaţiei Mediteraneene pentru Studii Strategice. „Mecanic, sfârşitul războiului va aduce slăbirea şi uzura Rusiei şi a Europei, iar cele două mari câştigătoare din această situaţie ar putea fi foarte bine Statele Unite şi China”, explică el.
SUA și China ar putea fi cele două mari câștigătoare ale războiului
China, care estimează că va ajunge în 2049 cea mai mare putere mondială, se întreabă, ca şi SUA, cum să se raporteze la conflictul ucrainean. Beijingul susţine Moscova, dar încearcă să găsească modalităţi acceptabile pentru Occident, pentru a nu bloca relaţiile.
„China nu a început o distanţare. Dimpotrivă, şi-a consolidat apropierea” faţă de Rusia”, observă Alice Ekman, analistă pentru Asia la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, autoare a cărţii „Ultimul zbor către Beijing” despre ascensiunea chineză pe scena geopolitică.
Desigur, susţinere nu înseamnă aliniere, iar Beijingul nu ajută Moscova la fel cum Washingtonul ajută Kievul, dar „trebuie să privim faptele: relaţia economică s-a consolidat”, constată Ekman.
În 2009, preşedintele american Barack Obama anticipa că „relaţia între Statele Unite şi China va modela secolul 21”. El a deschis astfel calea către reorientarea SUA dinspre Vechiul Continent către Asia. Preşedintele rus Vladimir Putin şi războiul au atras însă din nou atenţia Casei Albe, o „abatere a atenţiei strategice” potrivit cercetătorului francez Bruno Tertrais de la Fundaţia pentru Cercetări Strategice.
Pe de altă parte, războiul din Ucraina este pentru Statele Unite o ocazie de pregătire pentru un posibil conflict cu China legat de Taiwan, aşa cum reamintea recent în Financial Times generalul James Bierman, comandantul forţelor americane din Japonia. Din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, „ne-am pregătit pentru un conflict viitor: instruirea ucrainenilor, poziţionarea din timp a unor stocuri, identificarea unor puncte de sprijin. Şi facem asta în prezent în Japonia, în Filipine şi în alte locuri”.
Uniunea Europeană se află la o răscruce
Uniunea Europeană se află la o răscruce: se va afirma ca un actor important sau va juca un rol secundar care să scoată în evidenţă Washigntonul?
„Europa nu se comportă prea rău, şi-a dovedit de la începutul războiului capacitatea de rezistenţă, de reacţie foarte rapidă, în sprijinul militar, pentru refugiaţi, prin reducerea dependenţei energetice”, insistă un participant la deciziile la cel mai înalt nivel de la Bruxelles în prima fază a conflictului.
Dar există clar două blocuri – unul american şi unul chinez, plus aliaţii cu Rusia. Va deveni Uniunea Europeană al treilea bloc sau se va alinia cu americanii?, se întreabă AFP.
Europa şi SUA sprijină împreună Ucraina, iar europenii doresc consolidarea relaţiilor cu Statele Unite, însă îşi dau seama că într-o bună zi s-ar putea să rămână singuri pe durata a unul sau două mandate politice americane, în caz de victorie în alegeri a unei tabere ultra-republicane izolaţioniste, consideră Razoux.
UE, presată de ţările membre cele mai „atlantiste”, care nu văd altă opţiune de securitate decât protecţia americană prin NATO, şi lipsită de petrolul şi gazele ruseşti, va încerca să reducă dependenţele strategice de materii prime vitale, semiconductori şi produse alimentare, consemnate la summitul de la Versailles din martie 2020.
Uniunea Europeană va încerca să participe și la negocieri care să pună capăt războiului.
