În prag de alegeri, guvernul german cere Rusiei să înceteze atacurile cibernetice și campania de dezinformare. Berlinul acuză explicit Kremlinul de ingerință în procesul electoral. Cât de vulnerabilă este Germania în perspectiva scrutinului din 26 septembrie?
„Guvernul german consideră această acțiune inacceptabilă drept o amenințare la adresa securității Republicii Federale Germania și a procesului decizional democratic”, a declarat, ieri, Andrea Sasse, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Potrivit presei germane, serviciile de informații au transmis în trei rânduri, anul acesta, avertismente pe această temă Bundestagului. Operațiunile de piratare a conturilor de email ale politicienilor germani, răspândirea intensă de informații false pe rețelele sociale, promovarea partidului de extrema dreaptă pro-rus, AfD, și denigrarea Verzilor critici la adresa proiectului Nord Stream 2 sunt câteva din instrumentele de imixtiune rusă în procesul electoral din Germania.
Ofensiva rusă folosește din plin canalul german RT (fost Russia Today), principalul organ propagandistic al Kremlinului. Concentrându-se în ultimele luni pe promovarea tezelor anti-vaccin și a teoriilor conspirației, RT Deutsch a devenit un factor important de influență pe rețelele sociale înainte de scrutinul parlamentar. Estimările think tank-ului German Marshall Fund indică 22,7 milioane de interacțiuni pe Facebook, din martie încoace, cu materialele distribuite de RT Deutsche – interacțiuni sub formă de comentarii, aprecieri și distribuire. RT Deutsche depășește, ca audiență, giganții presei tradiționale, Der Spiegel și Bild, a atras atenția, săptămâna trecută, directorul platformei de activism civic Avaaz, Luca Nicotra, într-o audiere în cadrul Comisiei europarlamentare pentru contracararea ingerinței externe în procesele democratice din UE. O situație similară se înregistrează în Franța.
Semnal de alarmă: RT Deutsch întrece în audienţă marile publicaţii germane.
Manipularea secțiunilor de comentarii de pe site-urile de știri occidentale, prin postări ale trolilor urși, afectează și marile publicații germane. Der Spiegel și Die Welt se află între cele 32 de ziare din 16 țări aflate sub asediul comentariilor provocatoare coordonate din Rusia. Conform studiului Institutului pentru Cercetare în domeniul Securității și Criminalității de la Universitatea din Cardiff, reacțiile la articole sunt folosite ulterior, de mass-media ruse, ca bază pentru a justifica teza nemulțumirii occidentale față de propriile guverne și pe aceea a aprobării politicilor Rusiei de către opinia publică din UE și SUA.
Modul de acțiune se înscrie în ceea ce este, de pe acum, tiparul intervenției ruse cu sprijinul noilor tehnologii: semănarea neîncrederii în guverne și politicile oficiale, amplificarea diviziunilor interne, susținerea formațiunilor pro-ruse, în cazul de față a Alternativei pentru Germania, și promovarea informațiilor nefavorabile liderilor ce se opun neoimperialismului rus. Campania de denigrare a candidatei Verzilor pentru postul de cancelar, Annalena Baerbock, este elocventă în acest sens.
Der Spiegel apreciază că puternica voce anti-Nord Stream 2 (gazoductul ruso-german pe cale să desăvârșească dependendența energetico-strategică a UE de Rusia) a fost atacată de trei ori mai mult, prin postări pe rețelele sociale clasificate ca incitări la ură, în comparație cu candidatul creștin-democrat, Armin Laschet, și de 16 ori mai mult decât Olaf Sholz, candidatul social-democrat.
Într-o cursă strânsă, cu un rezultat imposibil de prevăzut în acest moment, astfel de acțiuni pot face diferența. Conform sondajelor, social-democrații ar avea 25% din intențiile de vot, creștin-democrații 20%, verzii 16%, liberalii 13%, extrema dreaptă 12% și stânga radicală 7%.
Un raport al grupului de lucru anti-dezinformare al Serviciului European de Acțiune Externă atrăgea atenția, încă din martie, că Germania este principala țintă din UE a campaniilor de dezinformare rusești. Acum, German Marshall Fund avertizează: ”Germania este vulnerabilă înainte de alegeri”. Un semnal îngrijorător că mai sunt multe de făcut, la nivel transatlantic, pentru a proteja democrația în fața acestui tip de agresiuni.
Horia Blidaru
