Evoluția lingvistică de la „prieten” la „prietenx” și de la „politician” la „politiciană”: O reflecție asupra eforturilor pentru diversitate și egalitate de gen.
Într-o lume în continuă evoluție, comunitățile LGBTQI+ au revoluționat limbajul pentru a reflecta diversitatea identităților de gen. În timp ce termeni precum agender și genderqueer au devenit obișnuiți în limba engleză, o adaptare a acestor concepte a început să prindă rădăcini și în limba română, cu adăugarea literei „x” pentru a indica neutralitatea de gen.
Inovația lingvistică a început în cercurile de activiști, iar acum se răspândește în rândul adolescenților și tinerilor din generația Z. Astfel, termeni ca „prietenx” sau „tovarășx” au început să apară, mai ales în mediul online. Cu toate acestea, adoptarea acestor termeni nu este lipsită de controverse. În timp ce unii văd în acești termeni un pas înainte către o societate mai inclusivă, alții critică practicabilitatea și relevanța acestora în contextul cultural și lingvistic românesc.
Feminizarea funcțiilor
Paralel cu această discuție, se pune accentul pe necesitatea feminizării funcțiilor și a limbajului în efortul de a obține egalitatea de gen. Statisticile alarmante arată că doar 20% dintre membrii Parlamentului sunt femei, iar procentajele nu sunt mai încurajatoare în ceea ce privește consiliile locale/județene (21%) sau conducerea companiilor (20%). Deși feminizarea funcțiilor nu reprezintă „panaceul” tuturor problemelor, aceasta ar putea juca un rol esențial în normalizarea accesului femeilor la funcții publice.
Ghidul intitulat „Limbajul nonsexist: repere conceptuale și recomandări practice”, elaborat de Loreta Handrabura, Alexandra Gherasim și Marin Butuc, atrage atenția asupra impactului negativ al folosirii exclusive a formelor de masculin în comunicare. Potrivit autorilor, această practică contribuie la menținerea ideii unui standard masculin, perpetuând astfel percepția că anumite domenii sau poziții sunt „rezervate” unui anumit gen.
În ghid, se subliniază faptul că limba română dispune deja de termeni la feminin, cunoscuți de majoritatea vorbitorilor, care pot fi utilizați în mod corespunzător. Exemplele oferite includ profesii și titluri precum „avocat – avocată/-e”, „deputat – deputată/-e”, „guvernator – guvernatoare/-e”, „inspector – inspectoare/-e”, „judecător – judecătoare/-e”, și multe altele, inclusiv „manager – manageră/-e”, „medic-șef – medică/-e -șefă/-e”, sau „rector – rectoră/-e”.
Republica Moldova a reușit implementarea acestui pas
Republica Moldova oferă un model de succes în acest sens. A adoptat recent o lege electorală inovatoare, impunând partidelor politice să respecte echitatea de gen în alcătuirea listelor electorale. Astfel, la fiecare 10 candidați, 4 trebuie să fie de gen opus. Această măsură a contribuit semnificativ la o mai bună reprezentare a femeilor în sfera politică.
Un alt aspect notabil în progresul Republicii Moldova este feminizarea clasificatorului ocupațiilor. Pentru 81% din toate meseriile, s-au găsit forme corespunzătoare la feminin în limba română, eliminând astfel stereotipurile de gen și deschizând calea pentru o mai mare diversitate în câmpul profesional.
Femeile au demonstrat că pot ocupa și au ocupat cu succes cele mai înalte funcții în statul vecin, inclusiv președinția, funcția de prim-ministru și roluri cheie în lupta împotriva corupției. Cu 40% din Parlament format din femei, Republica Moldova arată că o reprezentare echitabilă a genurilor poate deveni realitate și în contextul politic.
