Posibilitatea ca statele membre să își piardă dreptul de a bloca anumite decizii europene provoacă opoziție în Europa Centrală. Slovacia, Polonia, Ungaria și Republica Cehă cer menținerea votului unanim în deciziile privind extinderea Uniunii Europene și avertizează că eliminarea dreptului de veto ar putea afecta suveranitatea națională. Poziția a fost reafirmată joi, la summitul Grupului de la Vișegrad (V4), desfășurat în Slovacia, la care a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Președintele slovac Peter Pellegrini a susținut că decizia de admitere a unui nou stat în UE trebuie să depindă în continuare de acordul tuturor membrilor. În opinia sa, dreptul de veto reprezintă o garanție importantă pentru protejarea intereselor naționale, în special în cazul statelor mai mici.
„Decizia finală privind aderarea unui candidat la UE trebuie să fie unanimă, iar membrii trebuie să aibă drept de veto”, a declarat Pellegrini, în cadrul conferinței de presă organizate după reuniunea de la Trenčín.
Liderul slovac a subliniat că acest mecanism le permite statelor cu o influență economică și politică mai redusă să își apere prioritățile.
„Ca țară mică, trebuie să păstrăm acest instrument care ne ajută să ne protejăm interesele interne și prioritățile naționale”, a adăugat președintele Slovaciei.
Dreptul de veto în UE, contestat de mai multe state membre
Poziția liderilor V4 vine în contextul unor inițiative europene care urmăresc reducerea dependenței deciziilor importante de votul unanim al celor 27 de state membre.
În octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat Parlamentului European o inițiativă privind posibilitatea suspendării dreptului de veto în anumite chestiuni esențiale, inclusiv în domeniul sancțiunilor și al extinderii UE.
Propunerile urmăresc să limiteze situațiile în care un singur stat membru poate bloca o decizie susținută de majoritatea celorlalte țări.
O inițiativă similară a fost lansată în septembrie de 11 state membre, printre care Spania. Acestea au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, prin care au cerut modificarea regulilor de vot în politica externă.
Semnatarii au propus înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată, utilizarea mai frecventă a abținerii constructive și limitarea posibilității ca interesele naționale ale unui singur stat să blocheze deciziile diplomatice europene.
Polonia avertizează asupra riscurilor pentru suveranitatea națională
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut poziția exprimată de Peter Pellegrini și a respins orice modificare care ar reduce controlul statelor membre asupra deciziilor privind extinderea UE.
„Nu trebuie să acceptăm măsuri care diminuează suveranitatea statelor, în acest caz regula unanimității de a accepta noi membri, indiferent de mărimea sau potențialul lor economic”, a declarat Nawrocki la reuniunea de la Trenčín.
Prin această poziție, liderii celor patru state au transmis că nu susțin renunțarea la unanimitate în procesul de aderare a noilor membri. Dezbaterea este importantă în contextul viitoarei extinderi a UE și al negocierilor cu statele candidate.
La summitul Grupului de la Vișegrad a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta nu a luat parte la declarațiile finale susținute de cei patru președinți. De asemenea, conferința de presă nu a inclus întrebări din partea jurnaliștilor.
Liderii V4 cer implicarea mai activă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina
Războiul din Ucraina și perspectivele unor negocieri între Moscova și Kiev au fost alte subiecte importante discutate la summitul din Slovacia.
Peter Pellegrini a declarat că participanții au susținut o implicare mai activă a Uniunii Europene în eventualele negocieri de pace.
„UE are capacitatea de a face acest lucru și există interes ca aceasta să își asume un rol mai activ”, a afirmat președintele slovac.
La rândul său, președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, a subliniat că este necesară identificarea unui mecanism pentru soluționarea conflictului, având în vedere efectele războiului asupra securității europene.
„Având în vedere că aceasta privește securitatea europeană și după cinci ani de război, a venit momentul să se stabilească un mecanism pentru rezolvarea unui conflict care ne afectează pe toți”, a declarat Petr Pavel.
