Uniunea Europeană riscă să rămână fără un rol decisiv în eventualele negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, pe fondul divergențelor dintre statele membre privind reprezentarea diplomatică. Italia și Polonia cer o implicare mai mare în discuțiile cu Rusia, în timp ce Germania susține actualul format E3, din care fac parte Franța, Germania și Marea Britanie. Premierul italian Giorgia Meloni solicită desemnarea unui reprezentant comun al celor 27 de state membre, avertizând că lipsa unei poziții unitare slăbește influența europeană.
Disputa are loc înaintea unei noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, sub medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor disponibile, discuțiile se vor desfășura fără participarea reprezentanților europeni, iar perspectivele unui progres diplomatic rămân reduse, scrie publicația Rapporteur.
Meloni cere un reprezentant unic al UE pentru negocierile cu Putin
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a readus în discuție problema reprezentării europene în negocierile privind Ucraina. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, aceasta a cerut ca liderii celor 27 de state membre să ajungă la un acord privind desemnarea unui reprezentant comun până la sfârșitul anului.
Meloni a avertizat că Europa transmite imaginea unui continent care acționează în direcții diferite și riscă să își diminueze influența diplomatică.
Premierul italian contestă în special rolul formatului E3, alcătuit din Franța, Germania și Marea Britanie. Cele trei state încearcă să își consolideze poziția în discuțiile privind încheierea războiului și viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina.
„Dacă Franța, Germania și Marea Britanie, în binecunoscutul format E3, cred că pot realiza mai mult pe cont propriu decât am putea realiza noi toți împreună, atunci cel puțin ar trebui să o facă în numele tuturor, sub un mandat oficial din partea tuturor”, a declarat Meloni luna trecută.
Un diplomat european a explicat că influența formatului E3 se bazează pe puterea geopolitică, militară și financiară a celor trei state. Totuși, Italia consideră că ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor.
Italia și Polonia contestă formatul E3
Poziția Giorgiei Meloni este susținută de Polonia, care consideră că statele din Europa de Est și Scandinavia nu trebuie excluse din discuțiile privind securitatea continentului.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat joi, la Varșovia, că țara sa este deja implicată în mai multe formate diplomatice și că Uniunea Europeană are o poziție clară în privința războiului din Ucraina.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a adoptat însă o poziție mai fermă și a criticat posibilitatea ca statele vest-europene să negocieze cu Rusia fără consultarea țărilor din estul continentului.
„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capetele est-europenilor”, a declarat Sikorski.
Oficialul polonez a invocat precedente istorice în care securitatea Europei de Est a fost discutată fără participarea statelor din regiune. El a subliniat că Finlanda, Norvegia, țările baltice și Polonia au interese directe în orice discuție privind securitatea europeană, având în vedere proximitatea față de Rusia și Ucraina.
Varșovia susține extinderea formatului E3 într-o formulă E5, care ar include și Italia și Polonia. Sikorski a propus însă și o alternativă pentru reprezentarea europeană în eventualele negocieri cu Vladimir Putin.
Polonia propune o formulă cu António Costa și Kaja Kallas
Ministrul polonez de Externe a sugerat că discuțiile cu liderul de la Kremlin ar putea fi purtate de președintele Consiliului European, António Costa, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și premierul britanic.
Potrivit lui Sikorski, formula care îi include pe Costa și Kallas ar avea avantajul unui mandat juridic pentru reprezentarea Uniunii Europene, în baza tratatelor europene.
Propunerea vine în contextul în care Germania consideră că formatul E3 reprezintă cea mai naturală formulă de reprezentare. Argumentul Berlinului este că Franța, Germania și Marea Britanie sunt cele mai puternice trei puteri militare europene care ar urma să contribuie la eventualele garanții de securitate pentru Ucraina.
Kaja Kallas susține apelul lui Meloni pentru o poziție comună
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut apelul premierului italian pentru o poziție unitară în negocierile privind Ucraina.
„Sunt de acord și cu prim-ministrul Meloni că nu ar trebui să vorbim cu voci diferite. Ar trebui să rămânem uniți pentru a spune că aceste lucruri pe care le dorește Rusia necesită și o decizie europeană”, a declarat Kallas joi, la Lisabona.
Disputa privind reprezentarea diplomatică arată că divergențele dintre statele membre nu se limitează la rivalitatea dintre formatul E3 și susținătorii extinderii acestuia.
Săptămâna trecută, premierul danez Mette Frederiksen a pus sub semnul întrebării utilitatea unui apel telefonic purtat de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, cu Vladimir Putin.
Cei doi lideri au apărat discuția, afirmând că aceasta a fost coordonată cu Kievul și că a reprezentat un demers diplomatic util.
Potrivit unui oficial european, Stubb și Støre ar fi interesați de identificarea unui trimis special pentru Ucraina. Totuși, conversația cu liderul rus nu ar fi urmărit promovarea celor doi pentru această poziție.
Tusk avertizează că Putin ar putea avea mai puține motive să accepte pacea
În timp ce liderii europeni încearcă să stabilească cine ar trebui să reprezinte UE în eventualele negocieri cu Rusia, perspectivele unei încetări a războiului în această iarnă rămân reduse.
Statele europene caută în paralel noi modalități de finanțare a Ucrainei, în condițiile în care nu există semnale clare că Vladimir Putin este pregătit să accepte un acord de pace.
Premierul polonez Donald Tusk a cerut prudență în evaluarea intențiilor Kremlinului și a avertizat că Moscova ar putea deveni mai puțin interesată de negocieri în perioada următoare.
„Trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace și trebuie să fim foarte atenți când vine vorba de intențiile reale ale Rusiei. În timpul iernii, Putin ar putea avea mai puține motive să ajungă la un acord”, a declarat Tusk.
