Viitorul buget al Uniunii Europene riscă să ofere mai puține garanții privind modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor. Curtea de Conturi Europeană avertizează că propunerea Comisiei pentru perioada 2028–2034 nu rezolvă problemele legate de transparență, responsabilitate și verificarea finanțărilor. Auditorii critică inclusiv sistemul de evaluare a investițiilor și planurile naționale unice, care ar putea diminua influența regiunilor asupra distribuirii fondurilor europene.
Într-un raport special dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM), instituția europeană atrage atenția că executivul condus de Ursula von der Leyen nu a ținut cont de avertismentele formulate anterior. Potrivit auditorilor, noua arhitectură bugetară păstrează deficiențe importante și nu oferă suficiente garanții că finanțările vor produce rezultate concrete.
Curtea de Conturi critică lipsa transparenței în bugetul UE 2028–2034
Curtea de Conturi Europeană amintește că a solicitat încă din iunie 2025 o reformă a bugetului multianual care să nu afecteze mecanismele de control și responsabilitatea instituțională.
Cu toate acestea, propunerea Comisiei Europene nu răspunde mai multor preocupări semnalate anterior. Auditorii consideră că problemele sunt deosebit de importante în cazul finanțărilor care nu sunt legate direct de costurile efective ale proiectelor.
Raportul avertizează că, în timp ce statele membre și instituțiile europene negociază forma finală a bugetului pentru 2028–2034, deficiențele identificate în trecut continuă să fie prezente în propunerea actuală.
Jan Gregor, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de această analiză, subliniază că viitorul buget trebuie să arate clar ce beneficii aduce Uniunea Europeană cetățenilor, să asigure gestionarea eficientă a banilor și să consolideze transparența și responsabilitatea.
Comisia Europeană pune accentul pe implementare, nu pe rezultate
Una dintre principalele probleme identificate de auditori privește modul în care Comisia Europeană măsoară performanța investițiilor finanțate din bugetul european.
Potrivit raportului, executivul european nu a stabilit o definiție clară a conceptului de valoare adăugată europeană. O asemenea definiție ar permite concentrarea resurselor asupra proiectelor care generează cele mai importante beneficii la nivel european.
În plus, sistemul de evaluare propus continuă să acorde prioritate indicatorilor de realizare, fără să includă suficiente criterii pentru măsurarea rezultatelor și a impactului investițiilor.
Astfel, evaluarea riscă să urmărească mai ales dacă proiectele au fost implementate și ce activități au fost desfășurate, nu dacă acestea au produs schimbările economice și sociale promise.
Curtea de Conturi consideră că această abordare limitează posibilitatea de a verifica eficiența cheltuirii banilor europeni.
Finanțările europene riscă să repete problemele modelului PNRR
Auditorii critică și modelul de finanțare propus pentru viitorul buget, care preia mecanisme utilizate în instrumentul european de redresare post-pandemie, NextGenerationEU.
În cazul finanțărilor care nu sunt legate direct de costurile proiectelor, raportul identifică lacune metodologice importante. Accentul continuă să fie pus pe progresul implementării, în locul rezultatelor obținute efectiv.
Curtea de Conturi avertizează că această abordare poate îngreuna verificarea modului în care sunt utilizate fondurile europene.
De asemenea, condițiile pentru efectuarea plăților trebuie să fie clare și să includă respectarea legislației europene și naționale. Auditorii insistă și asupra necesității ca toate finanțările să poată fi urmărite integral, pentru a permite verificarea utilizării banilor.
Regiunile ar putea pierde influența asupra fondurilor europene
O altă critică vizează unul dintre elementele centrale ale reformei bugetare pentru 2028–2034: introducerea unui plan național unic pentru fiecare stat membru.
Comisia Europeană propune reunirea mai multor instrumente de finanțare într-un singur plan național, care va stabili prioritățile de investiții și reformele susținute din fonduri europene.
Curtea de Conturi avertizează însă că această centralizare ar putea reduce influența autorităților regionale asupra deciziilor privind alocarea banilor.
Potrivit raportului, reunirea programelor de finanțare într-un singur plan pentru fiecare țară ar putea oferi regiunilor un rol mai redus în stabilirea priorităților.
Această îngrijorare a fost exprimată anterior și de Comitetul European al Regiunilor, precum și de reprezentanții administrațiilor regionale, care se tem că autoritățile centrale vor ajunge să controleze o parte mai mare a deciziilor privind distribuirea fondurilor.
Auditorii semnalează și lipsa unor criterii suficient de clare pentru evaluarea reformelor și alocarea resurselor financiare destinate acestora.
