Schimbarea politică de la Belgrad pune din nou în prim-plan relația Serbiei cu Uniunea Europeană. Bruxellesul își declară disponibilitatea de a sprijini viitorul guvern sârb, dar cere progrese concrete în consolidarea democrației, independența justiției și protejarea libertății presei. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul european pentru extindere, au transmis marți că reducerea polarizării societale trebuie să însoțească reformele necesare pentru aderarea la UE.
Kaja Kallas și Marta Kos cer reforme democratice în Serbia
Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu viitorul guvern al Serbiei pentru continuarea procesului de aderare. Într-o declarație comună publicată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Kaja Kallas și Marta Kos au evidențiat domeniile în care autoritățile de la Belgrad trebuie să obțină rezultate concrete.
„UE rămâne pregătită să colaboreze îndeaproape cu următorul guvern sârb cu privire la aspectele fundamentale ale procesului de aderare la UE”, au transmis cele două oficiale.
Printre priorități se numără respectarea criteriilor democratice, independența sistemului judiciar și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății presei.
Mesajul Bruxellesului subliniază că sprijinul european pentru Serbia trebuie însoțit de progrese în domeniile esențiale pentru integrarea europeană.
UE cere reducerea polarizării societale după alegeri
Kaja Kallas și Marta Kos au atras atenția și asupra diviziunilor din societatea sârbă. Potrivit celor două oficiale, reducerea polarizării este esențială pentru consolidarea încrederii între cetățeni și depășirea tensiunilor sociale.
„UE este pregătită să ofere sprijin pentru reforme și să le transforme în oportunități pentru poporul Serbiei”, au subliniat acestea.
Declarația vine după alegerile parlamentare de duminică, în urma cărora cetățenii Serbiei au transmis, potrivit evaluării oficialelor europene, un mandat pentru schimbare.
Bruxellesul consideră că noua etapă politică poate crea condițiile pentru reluarea reformelor și pentru abordarea problemelor democratice care influențează parcursul european al țării.
Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea în fața opoziției
Aleksandar Vučić, liderul naționalist populist care a dominat politica sârbă în ultimii 12 ani, a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare de duminică, potrivit informațiilor prezentate în relatările despre scrutin.
Victoria a revenit Listei Studenților, o formațiune de opoziție apărută în contextul protestelor conduse de studenți împotriva corupției și a tendințelor autoritare. Mișcarea de protest se desfășoară de aproximativ doi ani, iar lista este condusă de cardiologul Ilija Srđanović.
Kallas și Kos au apreciat că recunoașterea rapidă a rezultatelor de către principalii candidați demonstrează angajamentul acestora față de un proces democratic.
Cele două oficiale au remarcat, de asemenea, participarea numeroasă la vot și au afirmat că alegătorii au oferit viitorului guvern un mandat pentru schimbare.
Bruxellesul cere formarea rapidă a noului guvern
Certificarea oficială a rezultatelor electorale este următorul pas pentru asigurarea unei tranziții ordonate și pentru constituirea noului Parlament și a noului guvern.
„Certificarea oficială a rezultatelor alegerilor ar trebui să deschidă calea pentru o tranziție ordonată și pentru formarea rapidă a Parlamentului și a Guvernului, pentru a începe abordarea principalelor provocări cu care se confruntă Serbia”, au transmis Kallas și Kos.
Formarea noilor instituții este importantă pentru ca autoritățile să poată începe implementarea reformelor și să răspundă problemelor politice și instituționale ale țării.
Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu viitorul executiv sârb, în special în domeniile care au un impact direct asupra procesului de aderare.
OSCE solicită îmbunătățirea cadrului electoral
În declarația comună, cele două oficiale europene au făcut referire și la constatările preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor, desfășurată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).
Evaluarea preliminară a evidențiat gestionarea eficientă a pregătirilor electorale și a diferitelor etape ale procesului de vot.
Cu toate acestea, Kaja Kallas și Marta Kos au subliniat că reforma cadrului electoral rămâne o prioritate. Aceste schimbări ar trebui realizate printr-un proces incluziv, în care să fie implicate toate părțile interesate relevante.
Îmbunătățirea regulilor electorale este importantă pentru consolidarea încrederii în instituții și pentru asigurarea unor condiții democratice solide.
Reformele democratice rămân esențiale pentru aderarea Serbiei la UE
Independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale, libertatea presei și îmbunătățirea cadrului electoral se numără printre principalele domenii în care Uniunea Europeană așteaptă progrese din partea Serbiei.
