Europa trebuie să își pregătească economiile, infrastructura și comunitățile pentru efectele tot mai costisitoare ale încălzirii globale. Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru reziliența climatică, care urmărește să îmbunătățească evaluarea riscurilor, să clarifice responsabilitățile statelor membre și să integreze măsurile de adaptare în politicile publice. Inițiativa vine după ce daunele provocate de schimbările climatice au generat pierderi economice estimate la 200 de miliarde de euro în perioada 2022-2025.
Documentul a fost adoptat pe 27 octombrie de Colegiul comisarilor europeni și prezentat de Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru o tranziție curată, echitabilă și competitivă, împreună cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru acțiune climatică.
Noul cadru pentru reziliența climatică urmărește să consolideze capacitatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene de a anticipa și gestiona efectele încălzirii globale. Printre obiective se numără utilizarea unei baze științifice comune pentru evaluarea riscurilor și planificarea măsurilor necesare.
Comisia Europeană avertizează asupra riscurilor climatice
Oficialii europeni au atras atenția asupra consecințelor fenomenelor meteorologice extreme din lunile de vară, care au provocat distrugeri și pierderi de vieți omenești.
„Vara trecută a fost vara adevărului”, a declarat Wopke Hoekstra, referindu-se la efectele evenimentelor extreme înregistrate între iunie și septembrie.
Teresa Ribera a afirmat că schimbările climatice reprezintă o amenințare directă pentru populație. Potrivit estimării prezentate de aceasta, între 30.000 și 50.000 de decese premature s-ar fi produs în Europa în această vară.
„Schimbările climatice nu sunt o farsă. Nu sunt doar reale. Sunt și un ucigaș puternic și ucid oameni”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
Ribera a avertizat că existența instrumentelor de intervenție nu înseamnă că statele sunt suficient de pregătite pentru consecințele încălzirii globale. De aceea, Comisia dorește să stabilească un reper comun, fundamentat științific, care să ajute guvernele să identifice riscurile și să planifice măsurile de adaptare.
Încălzirea globală pune presiune pe statele UE
Proiecțiile prezentate în cadrul inițiativei indică posibilitatea ca încălzirea globală să atingă 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2030, două grade până în 2050 și trei grade până în 2100.
Aceste scenarii impun o pregătire mai bună pentru fenomene extreme, inclusiv valuri de căldură, secetă și alte evenimente cu efecte asupra populației și economiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnalat anterior necesitatea unui răspuns comun la aceste provocări. În discursul său privind starea Uniunii, aceasta a subliniat că Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală.
Teresa Ribera a precizat că reducerea cauzelor schimbărilor climatice rămâne o prioritate, însă Uniunea trebuie să se pregătească și pentru efectele care nu mai pot fi evitate.
„Europa este insuficient pregătită, iar responsabilitatea noastră este să minimizăm costurile și suferința pe care această situație le provoacă”, a afirmat oficialul european.
Potrivit acesteia, riscurile climatice nu afectează toate comunitățile în aceeași măsură. Persoanele și regiunile vulnerabile sunt mai expuse consecințelor fenomenelor extreme și dispun adesea de mai puține resurse pentru a le gestiona.
Daunele climatice au provocat pierderi de 200 de miliarde de euro
Schimbările climatice reprezintă și o problemă economică majoră pentru Uniunea Europeană. Pierderile provocate de daunele asociate fenomenelor climatice în perioada 2022-2025 sunt estimate la aproximativ 200 de miliarde de euro, echivalentul a 50 de miliarde de euro pe an.
Comisia Europeană avertizează că repetarea unor episoade de căldură extremă ar putea amplifica semnificativ aceste costuri.
Potrivit Teresei Ribera, dacă cele mai călduroase cinci perioade anuale înregistrate în fiecare țară între 2014 și 2024 s-ar repeta în intervalul 2026-2030, pierderile cumulate de produs intern brut ar putea ajunge la 5%-7% în economiile cele mai expuse.
Franța, Italia, Germania și Spania s-ar putea confrunta cu pierderi estimate între 120 și 240 de miliarde de dolari, a avertizat vicepreședinta executivă.
Efectele se reflectă și în investiții. Ribera a menționat o scădere medie de 8% a formării brute de capital fix, indicator care măsoară investițiile în active precum infrastructura, clădirile și echipamentele.
În plus, veniturile fiscale pot scădea, în timp ce cheltuielile generate de efectele căldurii și ale altor fenomene extreme pun presiune pe bugetele naționale. În consecință, unele state membre riscă să întâmpine dificultăți în respectarea reperelor bugetare.
„Europa nu poate fi competitivă dacă nu este rezilientă”, a declarat Teresa Ribera.
UE estimează investiții de 70 de miliarde de euro anual pentru adaptare
Adaptarea infrastructurii și a economiei la noile condiții climatice va necesita investiții de aproximativ 70 de miliarde de euro pe an, potrivit Comisiei Europene.
Executivul european susține că aceste investiții pot genera beneficii economice importante. Fiecare euro cheltuit pentru adaptarea climatică ar putea produce beneficii de peste zece ori mai mari, prin reducerea daunelor și evitarea unor pierderi viitoare.
În același timp, dezvoltarea tehnologiilor pentru reziliență climatică ar putea crea noi oportunități pentru companiile europene. Piața globală a soluțiilor de adaptare la schimbările climatice ar putea ajunge la 3.500 de miliarde de euro până în 2050.
Comisia consideră că întreprinderile europene pot valorifica această piață prin inovare și prin consolidarea capacităților tehnologice.
„Competitivitatea Europei în viitor depinde de capacitatea noastră de a anticipa schimbările climatice și de a ne pregăti pentru ele”, a declarat Wopke Hoekstra.
Comisarul european a subliniat că investițiile realizate în prezent pentru consolidarea rezilienței pot contribui la protejarea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a mijloacelor de trai.
Planificare comună și evaluări mai clare ale riscurilor climatice
Noul cadru european urmărește simplificarea planificării naționale printr-un plan strategic unic și evaluări periodice ale riscurilor climatice, realizate într-un mod mai uniform și mai ușor de comparat între statele membre.
Comisia Europeană dorește să ofere autorităților publice, companiilor și comunităților instrumente practice pentru identificarea riscurilor, evaluarea resurselor disponibile și alegerea măsurilor de adaptare.
Printre instrumentele prezentate se numără European Climate Viewer, dezvoltat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Acesta va pune la dispoziție o hartă interactivă a riscurilor climatice preconizate pe teritoriul Europei.
Un alt instrument este Navigatorul soluțiilor pentru reziliență climatică, dezvoltat de Agenția Europeană de Mediu. Platforma îi ajută pe utilizatori să identifice instrumentele relevante în funcție de localitate, sector și riscurile cu care se confruntă.
De asemenea, Solutions Explorer prezintă soluții practice de adaptare dezvoltate și testate în cadrul Misiunii UE privind adaptarea la schimbările climatice.
Prin aceste instrumente, Comisia urmărește să îmbunătățească accesul la informații și să sprijine planificarea investițiilor necesare pentru reducerea vulnerabilității la fenomene extreme.
Reziliența climatică devine o responsabilitate comună în UE
Comisia Europeană susține că noul cadru va contribui la îmbunătățirea pregătirii pentru situații extreme, la clarificarea responsabilităților și la furnizarea unor instrumente concrete pentru autorități, companii și comunități.
Teresa Ribera a subliniat că reziliența climatică trebuie tratată ca o responsabilitate comună, în condițiile în care efectele încălzirii globale depășesc granițele naționale și afectează atât populația, cât și economia europeană.
