Disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților a primit o nouă evoluție după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererile a cinci judecători și foști judecători. Președintele PNL, Ilie Bolojan, consideră că hotărârea susține poziția Guvernului privind eșalonarea plăților și critică ceea ce numește „aristocrație bugetară”. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) precizează însă că decizia europeană nu soluționează procesul separat pe care îl are cu Executivul.
Bolojan: Decizia CEDO susține poziția Guvernului
Ilie Bolojan a reacționat după hotărârea pronunțată joi de CEDO în cauza Pușcașu împotriva României. Liderul liberal susține că decizia oferă Guvernului un argument pentru gestionarea restanțelor salariale ale magistraților fără a afecta echilibrul bugetar.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a scris Bolojan într-o postare pe Facebook.
Președintele PNL consideră că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei, fără evaluarea impactului asupra bugetului și a celorlalte obligații ale statului, ar fi imorală în actualul context economic.
„Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”, a afirmat liderul liberal.
CEDO a respins cererile a cinci judecători
În cauza Pușcașu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat cererile a cinci judecători sau foști judecători nemulțumiți de eșalonarea restanțelor salariale stabilite prin hotărâri definitive.
Reclamanții au susținut că amânarea plăților le-a încălcat dreptul de proprietate. CEDO a respins cererile ca inadmisibile, iar hotărârea a fost adoptată în unanimitate de un complet format din șapte judecători.
Potrivit motivării, Curtea a observat că participarea unor magistrați la decizii privind componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși era susceptibilă să genereze conflicte de interese.
CEDO a remarcat, de asemenea, că instanțele naționale ar fi putut depăși rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii atunci când au intervenit în chestiuni de politică bugetară și economică, aflate în competența puterilor executive și legislative.
Curtea a apreciat că măsurile de eșalonare și amânare a plăților au urmărit obiective legitime, precum reducerea cheltuielilor publice și reechilibrarea bugetului, în contextul dificultăților economice ale României.
Bolojan acuză posibile conflicte de interese în justiție
Liderul PNL a invocat observațiile CEDO referitoare la posibile conflicte de interese în cauzele în care magistrații au pronunțat hotărâri privind drepturi salariale de care puteau beneficia personal.
„CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută”, a scris Bolojan pe Facebook.
Președintele PNL susține că deciziile privind distribuirea banilor publici trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului, în funcție de resursele disponibile și de obligațiile statului față de întreaga populație.
„Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”, a afirmat liderul liberal.
Bolojan a încheiat mesajul cu un apel adresat Executivului, afirmând că acesta trebuie să aleagă între interesul general și cel al unei categorii profesionale.
„Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”, a transmis președintele PNL.
ICCJ: Decizia CEDO nu soluționează procesul cu Guvernul
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a reacționat după publicarea hotărârii și a precizat că decizia CEDO și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privesc chestiuni juridice distincte.
Potrivit ICCJ, Curtea Europeană a recunoscut posibilitatea eșalonării obligațiilor financiare ale statului în anumite condiții. Această posibilitate nu înseamnă însă anularea obligației de plată sau lipsirea de efecte a hotărârilor judecătorești definitive.
Instanța supremă a explicat că litigiul său cu autoritățile executive nu contestă, în principiu, posibilitatea eșalonării restanțelor salariale. Procesul vizează respectarea cadrului normativ stabilit de autorități și asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale conform calendarului prevăzut.
Prin urmare, ICCJ susține că hotărârea CEDO nu soluționează automat procesul cu Guvernul și nu validează sau invalidează, prin ea însăși, pretențiile formulate în acel litigiu.
