Importatorii de combustibili fosili ar putea beneficia de încă trei ani pentru a se conforma cerințelor europene privind emisiile de metan. Parlamentul European a aprobat joi, 22 octombrie, prelungirea termenului de adaptare, într-un vot care a divizat grupurile politice și a readus în prim-plan conflictul dintre securitatea energetică și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Decizia a fost adoptată cu 341 de voturi pentru, 225 împotrivă și șase abțineri. Poziția eurodeputaților diferă de propunerea inițială a Comisiei Europene, care prevedea o amânare de numai un an. Textul trebuie negociat acum cu Consiliul Uniunii Europene înainte de adoptarea formei finale.
Termen extins până în 2031
Potrivit poziției adoptate de Parlamentul European, importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune ar avea până la 31 mai 2031 pentru a demonstra că anumite contracte de furnizare respectă cerințe echivalente cu cele prevăzute de legislația europeană.
Măsura vizează contractele încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024. Acestea trebuie să includă măsuri echivalente celor europene privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan.
Regulamentul urmărește reducerea emisiilor generate de sectorul energetic, inclusiv a celor asociate producției și furnizării combustibililor fosili importați în Uniunea Europeană.
De ce a propus Comisia Europeană amânarea regulilor?
La 14 octombrie, Comisia Europeană a propus prelungirea cu un an a termenului pentru aplicarea obligațiilor de monitorizare, raportare și verificare, care urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Executivul european a justificat propunerea prin tensiunile de pe piețele energetice, dificultățile de aprovizionare la nivel mondial și presiunile asupra prețurilor. Bruxelles-ul a susținut că modificarea calendarului ar putea contribui la protejarea securității aprovizionării cu energie.
Parlamentul European a mers însă mai departe și a susținut o amânare de trei ani. Noua poziție urmărește să acorde companiilor mai mult timp pentru adaptarea contractelor și a procedurilor necesare respectării cerințelor europene.
PPE și dreapta europeană susțin amânarea
Propunerea a fost susținută de o majoritate formată din Partidul Popular European (PPE), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ENS).
PPE a argumentat că prelungirea termenului este necesară pentru a evita dificultățile suplimentare de aprovizionare și creșterea costurilor pentru gospodării și companii.
„Nu trebuie să impunem noi reguli într-un ritm mai rapid decât cel în care furnizorii de energie se pot adapta”, a declarat Dimitris Tsiodras, eurodeputat PPE și negociatorul grupului pentru acest dosar.
Potrivit acestuia, introducerea prea rapidă a obligațiilor ar putea îngreuna importurile de gaze și ar putea crește costurile asociate acestora.
Elena Donazzan, eurodeputată Fratelli d’Italia din grupul ECR și vicepreședintă a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), a salutat extinderea termenului de la un an la trei ani.
Aceasta a invocat opoziția exprimată anterior de 22 de guverne și 70 de organizații din industrie față de calendarul inițial. Donazzan a prezentat rezultatul votului drept o victorie a dreptei europene și a susținut că securitatea energetică și interesele industriei trebuie să ocupe un loc central în deciziile UE.
Verzii critică decizia și avertizează asupra efectelor climatice
Grupurile progresiste din Parlamentul European, inclusiv Socialiștii și Democrații (S&D), Verzii și Stânga, s-au opus amânării. Grupul liberal Renew Europe a fost divizat: 25 de eurodeputați au votat pentru, 40 împotrivă și doi s-au abținut.
Jutta Paulus, eurodeputată a Verzilor și negociatoarea-șefă a Parlamentului pentru regulamentul privind metanul, a criticat dur rezultatul votului.
„Solicitarea conservatorilor și a extremei drepte de a amâna cu trei ani regulamentul privind metanul este un scandal absolut”, a declarat aceasta.
Paulus a susținut că aplicarea regulamentului ar consolida securitatea energetică a Europei și ar reduce semnificativ emisiile de metan, un gaz cu efect de seră important în contextul schimbărilor climatice.
Eurodeputata a acuzat Comisia Europeană și Parlamentul că cedează presiunilor industriei combustibililor fosili și administrației Trump. De asemenea, aceasta a atras atenția asupra gazelor arse inutil sau eliberate în atmosferă prin scurgeri, în contextul presiunilor asupra prețurilor energiei.
Ce impact ar putea avea amânarea emisiilor de metan
Decizia Parlamentului European readuce în discuție efectele economice, energetice și climatice ale întârzierii aplicării regulamentului.
Giulia Signorelli, cercetătoare în domeniul decarbonizării la institutul italian ECCO, a avertizat că încetinirea reducerii emisiilor de metan ar putea afecta securitatea energetică a Europei pe termen lung.
Potrivit acesteia, o amânare de trei ani ar prelungi incertitudinea pentru companii și investitori și ar dezavantaja firmele care au investit deja pentru a respecta noile cerințe.
Signorelli a invocat estimări potrivit cărora aplicarea la timp a regulamentului ar putea genera beneficii climatice, sanitare și economice de aproximativ 700 de miliarde de euro, în comparație cu costuri de reglementare estimate la 49 de miliarde de euro.
În scenariul unei amânări de trei ani, pierderile potențiale ar ajunge la aproximativ 185 de miliarde de euro în beneficii, în timp ce economiile s-ar limita la circa 11 miliarde de euro. Estimarea indică și posibilitatea a aproximativ 40.000 de decese premature suplimentare.
Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de cercetătoare, nu efecte certe ale votului. Impactul real va depinde de forma finală a legislației și de modul în care vor fi aplicate noile termene.
