În Republica Moldova, AUR abia a reușit să strângă 1.565 de voturi, adică 0,10% din sufragii. În România însă, aceeași formațiune este pe val: sondajele o plasează la peste 40% intenție de vot. Cum se explică faptul că moldovenii resping masiv un partid cu discurs radical și tentă pro-rusă, în timp ce românii îl ridică la rang de alternativă politică?
Eșecul AUR în Republica Moldova
Rezultatele parțiale după numărarea voturilor de la 97% dintre secții arată clar: AUR Moldova nu a convins. Confuzia s-a adâncit după ce AUR România a anunțat că se retrage din cursă, pentru ca ulterior Boris Volosatîi, liderul AUR Moldova, să contrazică mesajul, insistând că formațiunea este independentă. Dincolo de haosul comunicării, alegătorii moldoveni au sancționat partidul și au tratat AUR drept o structură nerelevantă.
Surpriza: Partidul Democrația Acasă
În locul AUR, un alt partid apropiat de George Simion a prins contur în Moldova. Partidul Politic Democrația Acasă (PPDA), condus de Vasile Costiuc, a obținut între 5% și 6%, mai exact, va intra în Parlament. Simion a fost extrem de activ în promovarea acestui partid, mai ales pe rețelele sociale, ceea ce arată că discursul său găsește totuși rezonanță dincolo de Prut, dar nu sub sigla AUR.
Ascensiunea AUR în România
Dacă în Moldova AUR este aproape invizibil, în România tabloul politic este radical diferit. Cel mai recent sondaj INSCOP Research plasează partidul lui George Simion la 40,5%, dublu față de scorul obținut la alegerile parlamentare din 2024. PNL și PSD par depășite, cu 17,3%, respectiv 13,7%, în timp ce USR abia se menține la 13,1%.
Sociologii trag semnale de alarmă
Remus Ștefureac, director INSCOP, explică explozia AUR prin polarizarea accentuată și lipsa de încredere în instituțiile statului. Politologul Sergiu Mișcoiu spune că AUR a devenit „singura opoziție reală”, iar Cristian Pîrvulescu atrage atenția că scorurile din sondaje reflectă furia electoratului, nu neapărat intenții ferme de vot.
De ce e Moldova un etalon?
Privind comparativ, Republica Moldova devine un etalon. Într-o țară aflată sub presiunea constantă a Rusiei, cetățenii au învățat să fie atenți la semnalele de manipulare. Acolo, AUR a eșuat tocmai pentru că discursul său este perceput ca fiind prea apropiat de Kremlin. În România însă, același discurs, ambalat în populism și promisiuni naționaliste, prinde teren.
O concluzie amară
Dacă moldovenii, direct expuși la influența rusă, resping un partid cu astfel de orientări, românii îl ridică în topul sondajelor. Diferența arată că, la București, nemulțumirea socială, lipsa de comunicare a guvernului și percepția de inechitate sunt transformate în capital electoral pentru o formațiune care nu are soluții reale. Iar acest dezechilibru ne arată cât de vulnerabilă este democrația românească atunci când furia și frustrarea devin singurele criterii de vot.
