La Universitatea Sorbona din Paris — loc simbolic pentru rațiune, progres și excelență academică — președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut mai mult decât să anunțe un plan financiar. A ținut o pledoarie fermă, chiar tăioasă, pentru libertatea cercetării și pentru rolul esențial al științei într-o lume în derivă ideologică. De pe scena unei universități care a modelat gândirea europeană de secole, lidera executivului european a condamnat astăzi ceea ce se întâmplă astăzi peste Atlantic — fără să rostească nume, dar fără să lase dubii asupra țintei.
„Rolul științei în lumea de azi este pus sub semnul întrebării. Investiția în cercetare fundamentală, liberă și deschisă este pusă sub semnul întrebării. Ce greșeală uriașă!” — a spus von der Leyen.
Trump, universitățile și „iluminismul invers”
Sub conducerea lui Donald Trump, administrația americană a manifestat o ostilitate crescândă față de învățământul superior și comunitatea științifică. De la tăieri masive ale finanțării federale pentru cercetare, până la amenințări directe cu retragerea sprijinului pentru instituții precum Harvard — pe fundalul unor acuze vagi privind antisemitismul și „indoctrinarea” conservatorilor — totul pare să indice o cruciadă ideologică împotriva cunoașterii.
Francezul Philippe Baptiste, ministrul învățământului superior, și Robert Proctor, profesor de istoria științei la Stanford, nu s-au sfiit să folosească expresia reverse enlightenment/ un „iluminism invers”. Un termen care, dincolo de patos, vorbește despre realitatea dureroasă a unei Americi care pare că bate în retragere tocmai din fața valorilor care i-au construit modernitatea.
„Choose Europe for Science”: O alternativă europeană
Von der Leyen și-a construit discursul în jurul figurii lui Marie Curie, o cercetătoare excepțională care a fugit din Polonia ocupată de Rusia și și-a găsit recunoașterea în Franța. Nu întâmplător a ales această imagine.
În această atmosferă de recul transatlantic, Europa vrea să devină sanctuarul rațiunii. Programul „Choose Europe for Science”, cu un buget de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025–2027, promite nu doar fonduri, ci și un mesaj clar: cercetătorii lumii au o casă în Europa. Inițiativa vizează atragerea de talente internaționale și consolidarea rețelei de excelență științifică de pe continent.
Nu doar cercetare, ci și inovare
Pe lângă susținerea cercetării fundamentale, Comisia Europeană își propune să dinamizeze și ecosistemul inovării. Două noi inițiative legislative, anunțate de von der Leyen, urmăresc să reducă birocrația și să faciliteze accesul la finanțări pentru startupuri și scale-upuri:
- European Innovation Act — pentru a fluidiza traseul de la cercetare la aplicabilitate comercială;
- Startup and Scaleup Strategy — o strategie menită să ajute ideile bune să ajungă pe piață.
Totodată, obiectivul ca statele membre să aloce 3% din PIB pentru cercetare până în 2030 rămâne pe masa de lucru — mai ambițios ca niciodată, într-o lume în care investiția în cunoaștere devine barometru al democrației.
