Cel puțin 13.000 de locuitori din Nagorno-Karabah au fugit în Armenia în urma ofensivei declanșate de Azerbaidjan în această regiune secesionistă din sudul Caucazului. Autoritățile de la Erevan au confirmat această cifră alarmantă într-o declarație făcută marți, la aproape o săptămână după începerea confruntărilor.
Nagorno-Karabah, o regiune cu o populație predominant armeană, are aproximativ 120.000 de locuitori, iar exodul în masă a început în ciuda promisiunilor repetate ale președintelui azer Ilham Aliev că drepturile armenilor din zona cucerită vor fi garantate. Îngrijorarea asupra unei așa-numite purificări etnice, la care ar putea recurge cuceritorii azeri, a determinat mulți locuitori să părăsească regiunea în căutarea siguranței în Armenia.
Conflictul în Nagorno-Karabah are o istorie îndelungată, cu războaie devastatoare desfășurate între cele două foste republici sovietice. Nagorno-Karabah a fost atașată Azerbaidjanului în 1921 de către puterea bolșevică de la Moscova. Primul război, care a avut loc între 1988 și 1994, a provocat moartea a aproximativ 30.000 de oameni și s-a încheiat cu victoria armenilor. Al doilea război, desfășurat în toamna lui 2020, a reprezentat o revanșă categorică a Azerbaidjanului și a avut un bilanț de 6.500 de victime.
Cu toate acestea, recenta ofensivă fulger a Azerbaidjanului, declanșată săptămâna trecută, a provocat până în prezent moartea a aproximativ 200 de persoane, conform declarațiilor părții armene. Situația din regiune rămâne extrem de tensionată, iar comunitatea internațională urmărește îndeaproape evoluțiile din Nagorno-Karabah în speranța unei soluționări pașnice și a evitării unui conflict pe scară largă.
