Va reuși UE să impună embargo energetic Rusiei?

Bulgaria şi Polonia sunt primele ţări din Uniunea Europeană, care au rămas, de miercuri, fără gaze naturale rusești, după ce compania Gazprom a sistat livrarea, ca urmare a refuzului acestor state de a plăti consumul în ruble, aşa cum a cerut Kremlinul. Măsura fără precedent a fost aspru criticată de guvernele celor două ţări, dar şi de liderii europeni. În replică, oficialiin UE au anunţat, joi, un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, pachet care va fi mult mai dur decât precedentele, pentru că va viza şi un embargo asupra petrolului rusesc.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat Rusia pentru folosirea gazului „ca instrument de şantaj” şi a promis  un „răspuns coordonat”. ”Vom face în aşa fel încât decizia Gazprom să aibă cel mai mic efect posibil asupra consumatorilor europeni”, a promis von der Leyen.

„Lucrăm la un al şaselea pachet de sancţiuni şi una dintre problemele pe care le luăm în considerare este o formă de embargo asupra petrolului. Când impunem sancţiuni, trebuie să facem acest lucru într-un mod care să maximizeze presiunea asupra Rusiei, minimizând în acelaşi timp daunele colaterale asupra noastră”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

Sancţiunile necesită, însă, sprijinul unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.

Liderii occidentali analizează şi reversul unei astfel de măsuri: sancţiunile suplimentare ar duce la creşterea preţurilor, ceea ce ar afecta economia Europei. După ce Rusia a închis robinetul de gaze pentru cele două ţări, preţul gazelor în Europa a crescut cu 17%.

Pe termen lung, UE se pregăteşte să renunţe integral la energia rusă. Cu o zi înainte ca Rusia să taie gazul, Comisia Europeană anunţase că planurile sale prevăd ca, până la sfârşitul acestui an, dependenţa importurilor blocului comunitar să scadă cu două treimi, iar încetarea dependenţei să se producă cu mult înainte de anul 2030.

Bulgaria și Polonia – soluții de avarie

Miniștrii Energiei din UE se vor reuni, luni, 2 mai, într-o sesiune extraordinară, pentru a discuta despre sistarea livrării de gaze către Bulgaria și Polonia. Situaţia Bulgariei este dificilă, dată fiind dependenţa foarte mare, în proporție de 90%, de gazul rusesc. Azi, Bulgaria a convenit cu Comisia Europeană să înființeze la Sofia un prim grup operativ regional, ca parte a Platformei de achiziție de energie a UE. Acest grup-pilot va examina nevoile, prețurile și fluxurile de gaze și de energie electrică, precum și aspectele legate de infrastructură. Urmează ca Bulgaria să contacteze țările din vecinătatea sa cu privire la acest grup operativ și să organizeze prima reuniune ministerială, în data de 5 mai.

Grecia a anunţat deja că va ajuta Bulgaria. Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, l-a asigurat pe omologul său bulgar, Kiril Petkov, că Bulgaria va primi cantităţile necesare de gaze naturale. Cei doi premieri au convenit ca, la sfârşitul lunii iunie, să fie finalizate lucrările la interconectorul de gaze Bulgaria-Grecia, cu o lungime de 182 kilometri și o capacitate de transport pentru 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Iar la Bucureşti, preşedinţii României şi Bulgariei, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, au discutat, marți, despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport, pentru reducerea dependenţei energetice de Federaţia Rusă. Atât premierul Nicolae Ciucă, cât şi preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-au exprimat dorința ca acest gazoduct să fie contectat la conducta BRUA, deja finalizată de partea română, destinată alimentării  cu gaze naturale extrase din Marea Caspică. BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), are o lungime de 479 de km şi trei staţii de comprimare.

În ceea ce priveşte Polonia, care are o dependenţă mai mică faţă de gazul rusesc – de 50% – autorităţile au anunţat că există rezerve de gaze pentru a face faţă acestei situaţii, dar sunt posibile limitări la folosirea gazului de către consumatori.

Patru ţări UE plătesc gazul în ruble 

Potrivit Boomberg, care citează surse apropiate Gazprom, ar exista patru ţări UE care au plătit gazul în ruble, de la 1 aprilie, conform solicitărilor Rusiei, şi 10 ţări care şi-au deschis conturi în banca Gazprombank, urmând să se facă conversia în ruble. Una dintre aceste ţări ar putea fi Ungaria, iar alta Austria, ţări care depind de gazul rusesc şi păstrează o legătură strânsă cu Moscova.

Conform președintei Comisiei Europene, însă, ”plata în ruble, dacă nu este prevăzută în contract, reprezintă o încălcare a sancţiunilor noastre”.

Cum se va descurca România?

România are o dependenţă de 24% din consum faţă de gazul rusesc, o dependenţă considerată cea mai mică din UE. Conducerea Trangaz a dat asigurări, miercuri, că, dacă s-ar lua o măsură similară de către Rusia, ţara noastră nu ar avea de suferit, pentru că îşi poate asigura consumul din resurse proprii. „România îşi poate asigura tot consumul de gaze din producţia internă în această perioadă. Consumul nu este mai mare de 20-21 de milioane de metri cubi pe zi, iar producţia poate ajunge la 23 de milioane de metri cubi. Important este să aducem gaze din import din alte surse pentru a umple depozitele, astfel încât la toamnă, la începutul sezonului rece, să avem în depozite 3,2 miliarde de metri cubi”, a declarat Ion Sterian, directorul Transgaz.

Potrivit acestuia, România deţine în depozite, în acest moment, o cantitate de 640 de milioane de metri cubi de gaze, cu 230 de milioane de metri cubi mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Laura Groșereanu