Tinerii români sunt convinși de capacitatea lor de a identifica știrile false, dar au cele mai slabe competențe digitale din UE.
Datele unui raport al Comisiei Europene arată că aproape 80% dintre tinerii români între 15 și 30 de ani cred că educația le-a oferit instrumentele necesare pentru a recunoaște informațiile false. În acest clasament al încrederii, România este pe locul 4 în UE, imediat după Malta, Luxemburg și Franța. Însă în realitate, cifrele spun altceva.
Primii la încredere, ultimii la fapte
România este, potrivit Eurostat, țara europeană cu cea mai mare proporție de tineri (peste 50%) cu competențe digitale slabe sau foarte slabe. Doar 15% dintre tinerii români de 16-29 de ani dețin competențe digitale avansate, un procent care ne plasează pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria stând mai prost.
Contrastul devine și mai pronunțat atunci când analizăm felul în care tinerii folosesc Internetul în scopuri concrete, cum ar fi găsirea unui loc de muncă. În România, doar 12% dintre tinerii între 16 și 29 de ani utilizează Internetul pentru a aplica la un job, față de media UE de peste 25%. Mai jos ca noi e doar Polonia.
Fără strategie, fără direcție
În acest context îngrijorător, Comisia Europeană atrage atenția că România nu a introdus nicio strategie națională pentru alfabetizarea media sau pentru siguranța online a tinerilor. La nivelul UE, majoritatea statelor membre au adoptat astfel de măsuri, fie în cadrul unor strategii dedicate tinerilor, fie ca parte din politici mai ample.
România figurează în raport, alături de Bosnia, Muntenegru și Islanda, în categoria statelor care nu au luat nicio măsură în acest sens până în 2023. Este un diagnostic sever, mai ales în condițiile în care valul de dezinformare devine tot mai agresiv și mai rafinat.
O lege nouă cu un singur cuvânt despre educația media
În septembrie 2023, România a adoptat o nouă Lege a învățământului preuniversitar. Singura referință la educația media apare într-un loc modest, în „Lista definițiilor termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii”. Conform legii, „educația media reprezintă capacitatea de a analiza critic informațiile prezentate în mass-media și social media și de a determina acuratețea sau credibilitatea acestora.” Definiția e bine formulată, dar nu este susținută de măsuri concrete, cursuri, programe sau standarde de evaluare. Cu alte cuvinte, este doar o mențiune decorativă.
Ceea ce relevă, de fapt, acest raport este o disonanță profundă între percepție și realitate. Avem tineri care sunt convinși că se pot proteja de manipulare, dar care nu dețin instrumentele necesare pentru a o face și un stat care, în loc să corecteze discrepanțele, preferă să le ignore.
