Într-un moment în care presa europeană se luptă cu scăderea veniturilor, lipsa de resurse și concurența tot mai agresivă din partea rețelelor sociale și a conținutului generat automat, Google mai dă o lovitură. Gigantul american este acuzat că, prin modificări neanunțate ale algoritmilor săi, a redus drastic vizibilitatea site-urilor de știri în rezultatele de căutare.
O coaliție formată din cele mai importante organizații ale editorilor europeni – ENPA, EMMA, EPC și News Media Europe – a lansat marți un apel public către Comisia Europeană, cerând „măsuri imediate” împotriva ceea ce ei numesc „o practică sistematică și netransparentă” de penalizare a presei.
Scăderi dramatice în motoarele de căutare
Începând cu ianuarie 2025, Google a început aplicarea unei politici numite „Site Reputation Abuse”, prin care sunt penalizate – teoretic – site-urile care găzduiesc conținut de slabă calitate în secțiuni sponsorizate sau parteneriate.
Numai că, în practică, mulți editori din Spania, Franța, Germania, Italia și Polonia, inclusiv jurnaliști independenți, au raportat că paginile lor principale, cu articole verificate, nu mai apar la fel de des în căutări. Publicații respectate au fost trimise în anonimat de un algoritm care decide, de unul singur, ce e „reputabil” și ce nu.
Editorii vorbesc despre o „aplicare inconsistentă și lipsită de transparență” a noii politici, care afectează masiv traficul – și implicit, veniturile – într-o industrie deja fragilizată.
Risc major pentru pluralismul media
Cu toate acestea, nu e vorba doar despre bani. E vorba despre supraviețuirea jurnalismului independent. Experții legali consultați de organizațiile semnatare avertizează că această politică a Google ar putea duce la „invizibilitatea completă a jurnalismului de calitate”, ceea ce echivalează cu o diminuare periculoasă a pluralismului și a libertății de exprimare.
Este, într-adevăr, o formă de cenzură prin algoritm, mascată sub pretextul luptei împotriva „abuzului de reputație”. Cu cât ești mai mic, mai independent, cu atât devii mai vulnerabil la deciziile automate ale unei companii care controlează peste 90% din căutările online în Europa.
Bruxelles-ul, chemat să intervină
Apelul către Comisia Europeană este clar: „Luați măsuri înainte ca daunele să devină ireversibile.” Editorii cer aplicarea imediată a prevederilor din Digital Markets Act, o lege care ar trebui, cel puțin în teorie, să reglementeze comportamentul platformelor dominante.
Google, între timp, tace, dar tăcerea aceasta este tot mai greu de ignorat. Ce se întâmplă acum cu presa europeană nu este doar o chestiune de SEO. Este o chestiune de democrație, de acces la informație și de dreptul de a fi văzuți și auziți într-o piață în care regulile se scriu în birourile unui monopol de peste ocean.
Dacă Google continuă să decidă cine apare și cine dispare, presa liberă riscă să devină un lux al algoritmului, iar noi, cetățenii, vom plăti prețul în neîncredere, manipulare și lipsă de opțiuni reale.
