Retragerea Rusiei din mecanismul european de prevenire a torturii elimină unul dintre ultimele instrumente instituționale prin care condițiile din centrele de detenție ale țării puteau fi verificate independent. Decizia Moscovei a intrat oficial în vigoare, iar Comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate inspecta închisorile și celelalte locuri de detenție din Rusia, relatează luni agenția dpa, citată de Agerpres.
Prin această măsură, autoritățile ruse nu vor mai fi supuse mecanismului de monitorizare prevăzut de Convenția europeană pentru prevenirea torturii. Documentul permitea efectuarea unor vizite independente în penitenciare, secții de poliție și alte centre de detenție, pentru verificarea condițiilor în care sunt ținute persoanele private de libertate.
Rusia a părăsit oficial Convenția europeană pentru prevenirea torturii
Moscova și-a anunțat intenția de a se retrage din convenție anul trecut. Decizia a devenit între timp efectivă, ceea ce înseamnă că reprezentanții Comitetului european pentru prevenirea torturii nu mai au posibilitatea de a efectua inspecții în centrele de detenție din Rusia.
Retragerea pune capăt participării Rusiei la mecanismul european de verificare a tratamentului aplicat persoanelor private de libertate. Acest mecanism avea rolul de a identifica eventuale abuzuri și de a evalua respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților.
Comitetul european a inspectat 450 de centre de detenție din Rusia
Rusia a făcut parte din Convenția europeană pentru prevenirea torturii încă de la sfârșitul anilor ’90. În perioada 1998-2021, Comitetul european pentru prevenirea torturii a desfășurat 30 de misiuni în această țară și a vizitat aproximativ 450 de centre de detenție.
Cu toate acestea, organismul european a precizat că Rusia a fost singura țară care aproape de fiecare dată a refuzat publicarea rapoartelor întocmite în urma inspecțiilor.
Potrivit Comitetului, rapoartele au fost publicate doar pentru patru dintre vizitele efectuate în Rusia. Astfel, o mare parte dintre informațiile obținute în urma verificărilor nu au putut fi făcute publice.
Situația s-a schimbat și mai mult după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. Comitetul a anunțat că, ulterior începerii războiului, nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită în Rusia.
Sesizări privind tortura în închisorile rusești și în teritoriile ocupate din Ucraina
Activisții pentru drepturile omului au semnalat în mod repetat că tortura și tratamentele degradante sunt răspândite în secțiile de poliție și în centrele de detenție din Rusia.
Comitetul european pentru prevenirea torturii a precizat, la rândul său, că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură și alte abuzuri comise atât în Rusia, cât și în teritoriile ucrainene aflate sub ocupație rusă.
Acuzațiile vizează inclusiv tratamentul aplicat prizonierilor de război ucraineni. Aproape toți prizonierii eliberați în cadrul schimburilor de prizonieri au relatat că au fost supuși torturii în timpul detenției în Rusia.
Retragerea Moscovei înseamnă că organismul european nu va mai putea verifica direct aceste acuzații prin vizite în centrele de detenție rusești.
Cum și-a justificat Moscova retragerea din convenție
Autoritățile ruse au motivat decizia de retragere prin faptul că Rusia nu mai poate participa la activitatea Comitetului european pentru prevenirea torturii.
Moscova își anunțase intenția de a părăsi convenția încă de anul trecut, iar intrarea în vigoare a retragerii elimină posibilitatea continuării inspecțiilor independente în închisorile și centrele de detenție din țară.
Astfel, Comitetul european pentru prevenirea torturii pierde accesul la unul dintre mecanismele prin care putea verifica direct condițiile de detenție și semnala eventualele încălcări ale drepturilor persoanelor private de libertate.
