Conferința de Securitate de la Munchen, desfășurată între 14 și 16 februarie, a scos la iveală o ruptură profundă între Europa și Statele Unite în ceea ce privește strategia de încheiere a războiului din Ucraina. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea că Washingtonul vrea să negocieze fără implicarea directă a Europei, o decizie care ar putea remodela pe termen lung securitatea continentului.
Europa cere un rol activ în negocieri
Timp de trei zile, oficialii europeni au repetat insistent că orice acord de pace trebuie să includă atât Ucraina, cât și Europa. Cu toate acestea, Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru conflictul din Ucraina, a afirmat că europenii nu ar trebui să fie implicați direct în negocieri, invocând precedentul eșuat al acordurilor de la Minsk.
Mai mult, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că un posibil acord de pace ar putea fi negociat direct între el și Vladimir Putin, excluzându-l pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Această perspectivă a provocat reacții dure în rândul liderilor europeni, care se tem că nu doar că sunt ignorați, dar nici măcar nu sunt consultați asupra unui viitor plan de pace.
Reacții dure din partea liderilor europeni
Președintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că Ucraina trebuie sprijinită pentru a evita o negociere impusă, subliniind că Europa trebuie să aibă un rol activ. „Nu am încredere în Putin și există riscul ca SUA să se înșele în privința sa. Vrem o pace reală sau doar un armistițiu care să permită Rusiei să se reînarmeze?”, a întrebat retoric Rinkevics.
În plus, ideea unor concesii teritoriale către Rusia, menționată de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a fost întâmpinată cu critici dure. Unii lideri europeni au comparat această abordare cu politica de conciliere a lui Neville Chamberlain față de Germania nazistă în 1938, sugerând că o astfel de strategie ar putea duce la consecințe grave pentru securitatea europeană.
Lecțiile istoriei: un nou „Munchen”?
Premierul polonez Donald Tusk a făcut o paralelă istorică directă, afirmând că Europa trebuie să evite repetarea greșelilor trecutului. „Ca turist, îmi place Munchenul. Dar ca istoric și politician, spun doar: niciodată din nou, Munchen”, a declarat acesta pe rețelele sociale.
În cadrul conferinței au fost invocate și referințe la Conferința de la Ialta din 1945, unde s-a trasat arhitectura postbelică a Europei. Liderii europeni, printre care și președintele finlandez Alexander Stubb, au pledat pentru respectarea principiilor Actului de la Helsinki, care promovează drepturile omului și dreptul internațional. „Avem nevoie de spiritul de la Helsinki, nu de cel de la Ialta”, a subliniat Stubb.
Tensiuni transatlantice și viitor incert
Tensiunile transatlantice au fost amplificate de discursul vicepreședintelui american J.D. Vance, care a criticat Europa pentru lipsa de libertate de exprimare și pentru opoziția față de anumite curente politice. Acest discurs a fost văzut ca o contestare fără precedent a valorilor democratice europene și a amplificat îngrijorările cu privire la direcția relațiilor dintre SUA și aliații săi europeni.
Arancha Gonzalez Laya, fost ministru spaniol de externe, a catalogat acest moment drept „un punct de cotitură” în relațiile transatlantice, afirmând că această schimbare de ton din partea administrației Trump a devenit vizibilă încă dinaintea conferinței, prin anunțurile legate de impunerea de tarife Europei și cererile de creștere a cheltuielilor pentru apărare.
