Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va întări controlul Alianței asupra Mării Baltice, ceea ce va genera dificultăți pe o rută vitală pentru flota lui Vladimir Putin, transmite POLITICO.
Summitul de la Vilnius a fost primul summit al Finlandei în calitate de membru NATO, iar cu o zi înaintea reuniunii, Turcia și-a dat acordul ca Suedia să adere și ea. Accederea celor două state deschide calea unor importante schimbări strategice.
„Geografic, Suedia și Finlanda fac NATO mult mai coerentă. Marea Baltică devine un lac al NATO, ceea ce este un avantaj și datorită importanței Arcticii”, a declarat Ulrike Franke, membru al Consiliului European pentru Relații Externe.
NATO și-a sporit, astfel, controlul asupra Mării Baltice – un punct maritim esențial pentru flota rusă, care are baze navale în apropiere de Sankt Petersburg și în exclava Kaliningrad.
Dacă în timpul Războiului Rece doar Danemarca și Germania, situate în extremitatea vestică a Mării Baltice, erau membre NATO, aderarea Poloniei în 1999 și a Letoniei, Estoniei și Lituaniei în 2004 a făcut ca cea mai mare parte a țărmului sudic să ajungă sub controlul Alianței.
Aderarea Suediei și Finlandei înseamnă, deopotrivă, extinderea prezenței Alianței în Arctica, o regiune din ce în ce mai strategică atât pentru Rusia, cât și pentru China.
Aliaţii au convenit la summitul de la Vilnius asupra celor mai detaliate şi mai solide planuri de apărare ale NATO de la Războiul Rece încoace şi au consolidat angajamentul faţă de investiţiile în domeniul apărării. Iar prezența Suediei și a Finlandei, în calitate de membri, va fi pe deplin reflectată în planurile, exercițiile și obiectivele Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă.
Eficientizarea articolului 5, al apărării colective
Cele două țări nordice vor contribui, în plus, și la eficientizarea articolului 5, potrivit lui Kristine Berzina, director general al German Marshall Fund’s Geostrategy North.
În conformitate cu articolul 5 – piatra de temelie a NATO – un atac armat împotriva unuia sau mai multor membri este considerat un atac împotriva tuturor. Adăugarea armatelor suedeze și finlandeze la trupele Aliate – forțe militare bine echipate – va face mult mai dificilă pentru Rusia organizarea oricărui atac în regiune.
„Trebuie să fie suficiente forțe armate ca în situații precum anexarea Crimeii sau invadarea Ucrainei să existe o capacitate reală de apărare a teritoriului”, a mai spus Berzina.
Concret, pe teren, acest lucru înseamnă mai multe exerciții și planificări comune și mai multă integrare militară.
Multiple avantaje militare
În timp ce beneficiază de protecția NATO, Stockholm și Helsinki vor aduce deopotrivă avantaje Alianței din perspectiva apărării aeriane, a forțelor terestre și a capacităților navale.
Potrivit presei finlandeze, Helsinki are unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie și forțe terestre din Europa, poziționându-se înaintea unor grei precum Franța, Germania și Marea Britanie. Finlanda și-a reînnoit recent flota aeriană și va mai adăuga circa 64 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, până în 2026.
Nici Suedia nu rămâne în urmă. Țara a reintrodus serviciul militar în 2017 și a început să majoreze cheltuielile pentru apărare, în ultimii ani. Cu toate acestea, Suedia nu atinge ținta de 2% din PIB stabilită de NATO.
Punctul forte al Stockholmului este reprezentat de marina sa, care este bine calibrată pentru Marea Baltică. În plus, forța aeriană suedeză este echipată cu avioane de luptă, Saab JAS 39 Gripen, avioane multirol produse în țară.
