Parlamentul European dorește să protejeze dreptul fundamental al angajaților de a se deconecta de la locul de muncă și de a nu fi contactați în afara orelor de lucru.
Instrumentele digitale au sporit eficiența și flexibilitatea pentru angajatori și angajați, dar au creat și o cultură permanentă de „control”, angajații fiind ușor accesibili oricând și oriunde, inclusiv în afara programului de lucru.
Tehnologia a făcut posibilă munca la distanță, în timp ce pandemia de Covid-19 și restricțiile impuse la vremea respectivă i-au obligat pe angajatori să adopte această variantă de lucru pe scară largă.
Deși munca la distanță a salvat o mulțime de locuri de muncă și a permis multor companii să supraviețuiască crizei de corona virus această măsură a estompat și distincția dintre muncă și viața privată.
Mulți oameni au fost și sunt în continuare nevoiți să lucreze în afara orelor de program, un lucru ce a înrăutățit echilibrul dintre viața profesională și viața privată.
Odihna este esențială pentru bunăstarea oamenilor, iar conectivitatea constantă la muncă are consecințe grave asupra sănătății. Persoanele care lucrează în mod regulat la distanță au șanse de peste două ori mai mari să lucreze mai mult decât orele maxime de lucru stabilite în directiva UE privind timpul de lucru decât cei care nu o fac.
Parlamentul a remarcat că întreruperile timpului din timpul liber și prelungirea programului de lucru pot crește riscul orelor suplimentare neremunerate, pot avea un impact negativ asupra sănătății, asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a solicitat următoarele măsuri:
- Angajatorii nu ar trebui să solicite lucrătorilor să fie disponibili în afara orelor de lucru, iar colegii de muncă ar trebui să se abțină de la a-și contacta colegii în scopuri de muncă.
- Țările UE ar trebui să se asigure că lucrătorii care își invocă dreptul la deconectare sunt protejați de victimizare și de alte repercusiuni și că există mecanisme pentru a trata plângerile sau încălcările dreptului la deconectare.
- Activitățile de învățare și formare profesională la distanță trebuie să fie considerate ca activitate de muncă și nu trebuie să aibă loc în timpul orelor suplimentare sau în zilele libere fără o compensație adecvată
Anamaria Kopornyai-Toth