Facebook-f
blank

Nagorno-Karabah: Azerbaidjanul nu renunță la ostilități

Azerbaidjanul a declarat, astăzi, că operaţiunea sa militară din Nagorno-Karabah continuă cu succes, după ce SUA i-au cerut să oprească ostilităţile, iar Moscova a îndemnat ambele părţi să oprească vărsarea de sânge în această regiune disputată, potrivit Agerpres.

Preşedintele azer, Ilham Aliev, i-a transmis secretarului de stat american, Antony Blinken, că ofensiva Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah va înceta numai dacă separatiştii armeni depun armele.

Aliev afirmă că armata azeră a lansat această operaţiune după decesul marţi, în regiunea respectivă, a unor „civili şi poliţişti” în explozia unor mine, acuzându-i pe sabotori armeni de amplasarea acestor dispozitive explozive.

Un alt motiv invocat de Baku sunt alegerile prezidenţiale, organizate la 9 septembrie de către separatiştii armeni în Nagorno-Karabah, despre care se spune că au fost o „continuare a provocărilor deliberate împotriva suveranităţii Azerbaidjanului” şi au condus la această operaţiune militară.

SUA și ONU îndeamnă la încetarea ostilităților

Regiunea montană Karabah este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer, dar o parte din ea se află sub controlul administraţiei separatiste armene, care susţine că este patria dintotdeauna a armenilor.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a discutat cu preşedintele azer, Ilham Aliyev, cât şi cu prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, îndemnând Azerbaidjanul să „înceteze imediat acţiunile militare” şi să detensioneze situaţia.

Potrivit SUA, Aliev „şi-a exprimat disponibilitatea” de a opri ostilităţile şi de a organiza o întâlnire cu reprezentanţii Nagorno-Karabah, iar Blinken l-a asigurat pe premierul Paşinian de sprijinul deplin al Washingtonului.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „încetarea imediată a luptelor”, după ce Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au condamnat acţiunea militară a Azerbaidjanului.

Nagorno-Karabah este străbătută de oleoducte şi gazoducte

Armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, într-un război care a avut loc pe fundalul destrămării URSS. Azerbaidjanul a recuperat cea mai mare parte din această regiune montană, în urma unui conflict de şase săptămâni, în 2020, încheiat printr-un armistiţiu mediat de Rusia.

Nu este încă clar dacă acţiunile Azerbaidjanului ar putea declanşa un conflict pe scară largă care să se extindă în Armenia, dar luptele din Karabah ar putea modifica echilibrul geopolitic în Caucazul de Sud, notează Reuters.

Rusia – distrasă de propriul război în Ucraina – încearcă să-şi menţină influenţa în regiune, străbătută de oleoducte şi gazoducte, în faţa unei activităţi mai intense din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul.

Relaţiile între Rusia şi Armenia – aliaţi tradiţionali – s-au deteriorat grav de când preşedintele Vladimir Putin şi-a lansat invazia în Ucraina în 2022 şi s-au agravat şi mai mult, în ultimele luni, din cauza a ceea ce Armenia afirmă că este eşecul Moscovei de a face să fie respectat pe deplin acordul de încetare a focului din 2020.

Facebook

Laura Groșereanu

Vezi articolele autorului

Comentarii

68 de răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

REcomandate

blank
Categorii populare
EuRO Monitor
EU Analytics
Presedintia Consiliului UE
Porto-Franco
Euro Monitor
Ultimele stiri

© Europolis. Toate drepturile rezervate

Sus