Uniunea Europeană se confruntă cu un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), intentat de rețeaua de organizații Climate Action Network (CAN) Europe și organizația non-profit Global Legal Action Network (GLAN).
ONG-urile susțin că obiectivele climatice stabilite de UE pentru agricultură, deșeuri, transport și industria mică în cele 27 de țări membre sunt „extrem de inadecvate” și nu se bazează pe cele mai recente date științifice.
Procesul a fost depus la începutul acestui an, iar ultimele observații scrise au fost trimise în august. O audiere este așteptată în 2025.
Cazul se concentrează pe limitele anuale de emisii impuse statelor membre prin Regulamentul privind partajarea eforturilor, un element central al politicii UE în domeniul climei. Aceste sectoare, care nu fac parte din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE, reprezintă 57% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar.
ONG-urile argumentează că revizuirea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030, majorată la 55% față de nivelurile din 1990, nu este suficient de ambițioasă pentru a respecta tratatele UE, Carta drepturilor fundamentale a UE și Acordul de la Paris. Acestea subliniază că aceste obiective nu sunt aliniate la limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum prevede Acordul de la Paris.
În ciuda acestor argumente, Comisia Europeană a respins solicitările ONG-urilor de a revizui obiectivele, considerând că afirmațiile lor sunt nefondate și că nu este necesară o evaluare științifică suplimentară. Cu toate acestea, reclamanții susțin că UE trebuie să accelereze reducerea emisiilor pentru a atinge o reducere de cel puțin 65% până în 2030, dacă dorește să rămână un actor credibil pe scena globală.
ONG-urile speră că acest caz va fi susținut de o decizie precedentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat Elveția pentru eșecul de a lua măsuri adecvate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
