Combaterea traficului de migranți ar putea deschide calea către o supraveghere mai amplă a conținutului publicat pe internet. Comisia Europeană propune extinderea atribuțiilor agenției Frontex, astfel încât aceasta să poată monitoriza rețelele sociale și să semnaleze postările considerate utile pentru facilitarea trecerilor ilegale ale frontierelor europene. Inițiativa a stârnit critici din partea unor eurodeputați și organizații ale societății civile, care avertizează asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare.
Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de reformare a agenției europene pentru paza frontierelor. Potrivit POLITICO, Comisia Europeană urmărește și dublarea bugetului Frontex pentru următorii șapte ani, precum și extinderea competențelor sale în domeniul returnării migranților.
Frontex ar putea monitoriza conținutul de pe rețelele sociale
Conform propunerii prezentate de Comisia Europeană, Frontex ar urma să înființeze o structură internă specializată în monitorizarea rețelelor sociale. Aceasta ar identifica materialele despre care agenția consideră că facilitează intrarea ilegală în statele membre și le-ar semnala platformelor digitale.
Eurodeputații și reprezentanții societății civile atrag însă atenția că un asemenea mandat trebuie delimitat clar. Ei se tem că monitorizarea destinată combaterii traficului de persoane ar putea ajunge să afecteze și exprimarea legitimă a opiniilor despre migrație.
Eurodeputatul social-democrat italian Brando Benifei consideră justificată eliminarea anunțurilor online care promovează traficul de migranți, dar avertizează că supravegherea extinsă a rețelelor sociale depășește acest obiectiv.
„Dar un mandat amplu de supraveghere a rețelelor sociale merge mult mai departe, plasând discursul online sub supravegherea unei agenții de frontieră”, a declarat Benifei pentru POLITICO.
Acesta a amintit și de o procedură de achiziție din 2019, care urmărea dezvoltarea unor capacități de monitorizare similare și care a fost anulată după criticile privind posibilele încălcări ale vieții private. Eurodeputatul a comparat noua inițiativă cu metodele controversate de supraveghere online folosite de agenția americană pentru imigrație și control vamal, ICE.
Ce rol ar avea statutul de semnalator de încredere în cadrul DSA
Pentru a pune în aplicare noul mecanism, Frontex ar urma să solicite statutul de „semnalator de încredere” în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Acest statut permite ca sesizările transmise de entitățile acreditate să beneficieze de prioritate în procesarea de către platformele online.
Solicitanții trebuie să demonstreze unei autorități naționale că au expertiza necesară și că acționează în mod independent. Prin urmare, Frontex nu ar primi automat acest statut, ci ar trebui să treacă printr-o procedură de evaluare.
Jan Penfrat, consilier principal pentru politici publice în cadrul organizației societății civile EDRi, contestă ideea folosirii acestui mecanism de către o agenție de aplicare a legii.
„Programul DSA privind semnalatorii de încredere nu a fost conceput niciodată pentru ca forțele de poliție să ocolească procedurile legale atunci când evaluează legalitatea exprimării online a oamenilor”, a declarat acesta pentru POLITICO.
Comisia Europeană a sugerat inițial că Frontex va acționa în calitate de semnalator de încredere. Ulterior, vicepreședinta executivă a Comisiei, Henna Virkkunen, a clarificat că agenția va trebui să depună o cerere, care va fi analizată de o autoritate națională.
Eurodeputații cer reguli clare pentru monitorizarea online
Criticile vizează riscul ca atribuțiile Frontex să depășească obiectivul combaterii activităților infracționale și să ajungă să includă supravegherea opiniilor exprimate în dezbaterea publică.
Eurodeputatul polonez de dreapta Piotr Müller a cerut un mandat precis, concentrat asupra rețelelor infracționale și a traficului de persoane.
„Frontex ar trebui să urmărească traficanții și rețelele de trafic de persoane, nu să controleze opiniile despre migrație”, a declarat Müller pentru POLITICO.
La rândul său, Regina Doherty, eurodeputată de centru-dreapta din Irlanda, consideră că autoritățile europene responsabile de migrație au nevoie de instrumente pentru a răspunde amenințărilor de la frontiere. Ea a menționat folosirea rețelelor sociale de către traficanți pentru răspândirea informațiilor false și promovarea unor traversări periculoase.
Totuși, Doherty a subliniat că noile atribuții trebuie stabilite într-un cadru juridic clar, care să permită intervenții rapide și să precizeze responsabilitățile platformelor în privința conținutului ilegal.
Andreas Schwab, eurodeputat austriac de centru-dreapta, a avertizat, de asemenea, împotriva multiplicării instrumentelor de intervenție. În opinia sa, autoritățile ar trebui să utilizeze mai eficient mecanismele existente în cadrul DSA.
Uniunea Europeană dispune deja de mecanisme pentru combaterea conținutului ilegal
Propunerea privind Frontex apare într-un context în care Uniunea Europeană are deja instrumente pentru schimbul de informații între autorități, organizații ale societății civile și platformele digitale.
Printre acestea se numără mecanismele de răspuns rapid la campaniile de dezinformare prevăzute în cadrul DSA, precum și un centru pentru consolidarea rezilienței democratice înființat recent.
O parte dintre criticii inițiativei se tem că extinderea atribuțiilor Frontex ar putea suprapune competențele existente și ar putea crea noi probleme privind delimitarea dintre combaterea ilegalităților și protejarea libertății de exprimare.
Subiectul a fost discutat și la o reuniune cu ușile închise a semnatarilor codului de conduită privind dezinformarea din cadrul DSA. Potrivit a doi participanți citați de POLITICO, reprezentanții Comisiei Europene au încercat să răspundă preocupărilor legate de efectele măsurilor asupra libertății de exprimare și de întrunire.
Fostul director Frontex acuză Comisia Europeană de cenzură
Fabrice Leggeri, fost director al Frontex și reprezentant al partidului francez de extremă dreapta Adunarea Națională, a criticat dur planul Comisiei Europene.
Acesta a descris noile competențe propuse drept o „încercare de a cenzura libertatea de exprimare în Europa”, atribuind responsabilitatea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană nu a răspuns solicitărilor repetate ale POLITICO privind expertiza Frontex în domeniul monitorizării conținutului publicat pe rețelele sociale.
