Preşedinţia Consiliului UE, pe care Spania o va prelua de la Suedia pe 1 iulie, survine în vremuri de criză. Mai mult, aceasta va fi ultima preşedinţie completă înaintea alegerilor europene din primăvara lui 2024.
O perioadă care, de obicei, este folosită pentru a închide numeroase subiecte înaintea alegerilor.
Întrucât Spania va avea, în 23 iulie, alegeri anticipate, se pune întrebarea care ar putea fi impactul scrutinului asupra luării deciziilor la Bruxelles, în a doua jumătate din 2023, analizează platforma media European Newsroom, în articolul de fond publicat astăzi.
Reindustrializarea, tranziţia verde, consolidarea justiţiei sociale şi unitatea UE sunt cele patru priorităţi ale agendei preşedinţiei spaniole a Consiliului UE.
Spania va organiza alegeri anticipate, în iulie
Premierul spaniol însuşi a minimalizat alegerile naţionale care au loc în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene. ‘Nu este prima dată când au loc alegeri în timpul preşedinţiei prin rotaţie, au mai avut loc schimbări de guverne în timpul preşedinţiei”, a spus Pedro Sanchez.
Premierul Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru 23 iulie după ce Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) a suferit o înfrângere grea în alegerile locale din mai. Acesta este al doilea guvern Sanchez, care este prim-ministru începând din 2018.
Consolidarea legăturilor cu America Latină
Pedro Sanchez vrea să consolideze legăturile cu America Latină. Guvernul spaniol consideră că, în ultima vreme, UE şi-a întors spatele la America Latină, în pofida faptului că ambele regiuni împărtăşesc valori şi principii.
Aşa cum a fost evidenţiat la Summitul Ibero-American din acest an, şi America Latină vede preşedinţia spaniolă a Consiliului UE ca pe o oportunitate de strângere a relaţiilor.
Accederea României și Bulgariei în spațiul Schengen
Totuşi, există mai multe chestiuni de rezolvat în timpul preşedinţiei semestriale. Aderarea la Schengen continuă să fie una dintre priorităţile de top ale Bulgariei. Sofia speră că preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va programa un nou vot cel mai târziu în octombrie.
În decembrie anul trecut, un asemenea vot a eşuat în timpul preşedinţiei cehe a Consiliului UE, în contextul în care Austria şi Olanda au blocat aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Începând de atunci, Sofia a primit sprijinul UE pentru a-şi consolida frontierele externe şi a adoptat mult-aşteptatele reforme ale legilor privind sistemul judiciar şi statul de drept.
Astfel, Sofia speră ca viitorul raport al Comisiei Europene privind statul de drept, prevăzut a fi publicat în iulie, ar putea da un impuls suplimentar extinderii Schengen.
Extinderea UE în Balcanii Occidentali
În cursul unei vizite efectuate la jumătate lui februarie în Slovenia, Sanchez şi premierul sloven Robert Golob au discutat despre politica de extindere a UE, cu accent pe Balcanii Occidentali.
Premierii au subliniat importanţa autonomiei strategice a Europei, care va fi una dintre priorităţile preşedinţiei spaniole a Consiliului UE.
Trioul preşedinţiilor
Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va lansa un nou trio, din care mai fac parte Belgia şi Ungaria, care vor prezida Consiliul UE în prima, respectiv în a doua jumătate din 2024.
Trioul preşedinţiilor defineşte obiective pe termen lung şi pregăteşte un program comun cu principalele subiecte şi probleme pe care Consiliul le va trata într-o perioadă de 18 luni. Pe baza acelui program, toate cele trei ţări pregătesc programele lor detaliate pe şase luni.
Aceasta este a cincea preşedinţie spaniolă a Consiliului UE de când Spania a devenit membră a UE, în 1986. Ţara a prezidat Consiliul UE prima dată în 1989, apoi din nou în 1995, 2002 şi 2010.
